Când s-a născut Mihai Eminescu?

Lui Geo Bogza îi datorăm, poate, cel mai frumos basm românesc, în care ne spune cum Divinitatea a răsplătit sufletul curat românesc cu cel mai prețios dar posibil:
„Pe vremea când Dumnezeu şi Sfântul Petru umblau pe pământ sub chipul unor moşnegi gârbovi, sprijiniţi în toiag şi cu sandale rupte, se întâmpla să bată pe la uşile oamenilor, la căderea nopţii, iar de multe ori erau izgoniţi.
Odată i-a prins noaptea pe câmp şi, odată cu ea, o ploaie care le-a udat veşmintele şi i-a umplut de noroi. Şi, tot rătăcind ei, numai într-un târziu au ajuns la marginea unui sat, unde abia au îndrăznit să bată, cu toiagul, în prima poartă. Câini mari s-au repezit să-i sfâşie, dar numaidecât s-a auzit un glas bărbătesc, întrebând cine bate. Şi au răspuns:
– Oameni buni!
Atunci omul, potolind câinii, i-a poftit în casă, unde nevasta şi copiii se treziseră din somn. El a început să dea porunci, dar cu blândeţe:
– Mario, ia mai pune nişte vreascuri pe foc! Tudore, dă fuga la fântână după o doniţă cu apă proaspătă! Ileano, ia vezi tu de o oală cu lapte!
Şi le-au dat să se spele şi să se şteargă cu ştergare albe şi i-au ospătat şi i-au pus să doarmă într-o odaie care mirosea a gutui şi busuioc.
A doua zi dimineaţă, iar le-au dat să se spele, i-au ospătat, le-au pus şi în traistă nişte mere cum nu mai văzuseră şi le-au urat drum bun.
Cum au ieşit din sat, Sfântul Petru a început să se roage la Dumnezeu:
– Doamne, fă ceva pentru oamenii aceştia, că tare ne-au primit frumos!
– Ce-ai vrea să fac, Sfinte Petre, că ai văzut că nu erau nevoiaşi?
– Fă ceva, fă să-şi vadă măcar o dată sufletul.
– Să-şi vadă sufletul, spui, Sfinte Petre?
– Da, Doamne, să-şi poată vedea sufletul, aşa cum vedem noi plopul acela, de acolo.
– Bine, Sfinte Petre, a spus Dumnezeu, privind gânditor satul din vale.
Iar, după o vreme, din neamul acela de oameni s-a născut Mihai Eminescu.”
Altfel spus,Mihai Eminescu reprezintă personificarea sufletului românesc.
Casa în care „a fost primit cu ospitalitate Dumnezeu” se găsea în satul Dumbrăveni, din ținutul Botoșanilor, și aparținea lui Gheorghe Eminovici și soției sale, Raluca. Aceștia au locuit acolo până după sărbătorile Sfintelor Paști ale anului 1849, după care s-au mutat la Botoșani.
În iarna ce a urmat, familia Eminovici a fost răsplătită și binecuvântată de Dumnezeu cu cel de al șaptelea lor copil, Mihai, cel hărăzit a deveni spiritul și geniul suprem al națiunii române.
Botezul pruncului s-a făcut la 21 ianuarie 1850, la biserica Uspenia din Botoșani, aflată în vecinătatea casei Eminovici, și al cărui preot, Ion Stamate, era și duhovnicul familiei. În „Mitrica de nașteri și botez” a bisericii, pe baza declarației lui Gheorghe Eminovici, s-a consemnat data de 15 ianuarie ca zi de naștere a lui Mihai.
Deoarece nu poezia este subiectul materialului de față, voi aminti doar faptul că Mihai Eminovici a publicat, în broșura „Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști” din Cernăuți, scoasă de șapte elevi, poezia „La mormântul lui Aron Pumnul” în memoria profesorului său iubit și gazdă a sa, care a murit la 2 ianuarie 1866. În același an, la 25 februarie, Mihai Eminescu debuta în revista „Familia” din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia „De-aș ave”. Tot Iosif Vulcan l-a convins pe tânărul poet să își schimbe numele, din Eminovici în Eminescu.
Data de 15 ianuarie 1850 este acceptată și preluată de Titu Maiorescu, cel dintâi eminescolog, care, în articolul „Eminescu și poeziile lui” scris în anul 1889, cita dintr-o scrisoare descoperită de N. D. Giurescu: Născut la 15 ghenarie 1850, din părinții: Gheorghe Eminovici, proprietar, și soția sa Ralu, născută Vasile Iurașcu, care primi botezul în 21 ghenarie; s-a numit Mihail, având naș pe dumnealui stolnicul Vasile Iurașcu.
În anul 1902, într-un articol al lui Corneliu Botez, intitulat: „Unde s-a născut poetul Eminescu?” publicat în numărul festiv al revistei „Ateneul” apărut cu ocazia inaugurării bustului de la Dumbrăveni al poetului, autorul încheia astfel: Rămâne dar definitiv stabilit că Eminescu s-a născut în orașul Botoșani la 15 Ianuarie 1850.
Apoi, marele critic literar român, George Călinescu, care a debutat editorial cu monografia „Viața lui Mihai Eminescu” (1932), a continuat cu „Opera lui Mihai Eminescu” lucrare în cinci volume (1934-1936), iar în „Istoria literaturii române” publicată în anul 1944, i-a dedicat un capitol special, a statornicit data de 15 ianuarie ca zi în care a răsărit „Luceafărul poeziei românești”.
Dar o serie de documente și declarații de epocă prezintă o altă dată a nașterii lui Mihai, ceea ce a iscat o serie de polemici. În anul 1898,Titu Maiorescu publica ediția a IV-a, postumă, a volumului „Poezii” a lui Mihai Eminescu. În prefață, Maiorescu scria că poetul e născut la 20 Decembrie 1849, în satul Ipotești, lângă Botoșani. În articolul „Eminescu și poeziile lui” Maiorescu dă și sursa acestei informații: registrul societății literare „Junimea” păstrat de Iacob Negruzzi, în care, în anul 1871, Mihai însuși și-a trecut locul și data nașterii: Ipotești, 20 decembrie 1849, întărind această dată cu mențiunea „în ziua sfântului Ignat” pe care biserica ortodoxă îl serbează în adevăr la 20 decembrie.
După moartea poetului, fratele său, Matei, pomenea de o însemnare a tatălui lor, într-o psaltire de familie, unde însemnase nașterile tuturor copiilor lui: Astăzi, 20 decembrie, anul 1849, la 4 ceasuri și cincisprezece minute evropenești, s-a născut fiul nostru Mihai. (George Călinescu – Viața lui Mihai Eminescu)
Într-un articol din 16 ianuarie 2014, Nicolae Georgescu afirma că „mai există încă o mărturie care poate fi contabilizată de partea cealaltă, a lui 20 decembrie 1849. Este o socoteala aritmetică făcută de poetul însuși, pe un manuscris: 1883-1849=34 ani.”
Nicolae Iosub, Un alt eminescolog, preocupat de nașterea poetului național al românilor, autor al cărții „Data și locul nașterii lui Mihai Eminescu” scria într-un articol cu același subiect, publicat în „Buletinul informativ” nr. 39, din februarie 2015, al Grupării colecționarilor „Mihai Eminescu” din Botoșani că ”familia lui Gheorghe Eminovici ca fiind o familie de buni creștini, ce-au cumpărat bisericuța familiei de la Ipotești și practica, în mod constant și cu religiozitate, obiceiurile creștinești, în zilele de duminică și celelalte sărbători religioase.”

Fiind un susținător al datei de 20 decembrie 1849, Nicolae Iosub se întreba ce l-a determinat pe Gheorghe Eminovici să declare că fiul său, Mihai, s-a născut la 15 ianuarie 1850. Iosub a încercat acreditarea unei explicații de ordin religios. Iată comentariul său, care are o ușoară tentă anecdotică: În anul 1849, sărbătoarea de Paști a căzut în zilele de 16, 17 și 18 aprilie 1849, postul Paștelui începând din 27 februarie 1849. Dacă Gh. Eminovici ar fi declarat data de 20 decembrie 1849 ca dată de naștere a lui Mihai, preotul ar fi spus: „Da bine, coane Gheorghieș, mata ai păcătuit în postul Paștelui? La spovedanie ai spus preotului despre acest păcat?” Această rușine nu ar fi (fost) suportată de Eminovici, un om mândru care se știa un bun creștin,așa că a declarat că pruncul Mihai s-a născut pe 15 ianuarie 1850, când se împlineau 9 luni fără trei zile de la Paști, dacă copilul s-ar fi născut după nouă luni. Dar de obicei băieții se nasc cu o întârziere de una – două săptămâni și conceperea copilului imediat după Sf. Paști naște și aceasta semne de întrebare. Nu prea este de crezut dar, pentru Eminovici și preot era o dată acceptabilă și astfel aceasta l-a scăpat de dojana preotului și de rușinea în fața lumii. Oricum, Gh. Eminovici a primit o penitență din partea preotului din Dumbrăveni (în perioada postului Paștelui), unde s-a spovedit și împărtășit, mai ales că acesta făcea și multe păcate …”
Apoi, Nicolae Iosub conchide: Convingerea mea este că Mihai Eminescu a fost conceput la Dumbrăveni, unde familia Eminovici locuia, și s-a născut pe 20 decembrie 1849 la Botoșani, unde aceștia se mutaseră după sărbătorile de Sf. Paști.

Există și o a treia dată ca posibilă zi de naștere a lui Mihai Eminescu, dar care nu a prea fost luată în seamă în polemici, ci doar amintită ca un rezultat al posibilei amnezii a tatălui poetului.Astfel, în registrul gimnaziului din Cernăuți, unde Gheorghe Eminovici și-a înscris fiul, este consemnat că Mihai s-a născut la 14 decembrie 1849.
Cei ce au cercetat documentele referitoare la nașterea lui Mihai Eminescu, dincolo de polemica prilejuită de cele două date, sunt de acord că poetul cunoștea ambele variante ale nașterii sale, atât din familie cât și din nota registrului bisericii Uspenia, de a cărui copie a avut nevoie în relația cu diferitele oficialități din țară și străinătate, și că, în particular, o declara pe prima, iar, oficial, pe cea de-a doua.
Totuși, Mitrica de nașteri și botez a bisericii Uspenia din Botoșani, considerată singurul act oficial referitor la nașterea lui Mihai Eminescu, a impus oficializarea zilei de 15 ianuarie 1850.
În final este necesară o precizare; ambele date care au constituit subiectul a numeroase articole și polemici,sunt după calendarul iulian, adică „pe stil vechi”. Dacă data oficială a nașterii lui Mihai Eminescu s-ar raporta la calendarul gregorian (stil nou), pe care România l-a adoptat la data de 14 aprilie 1919, aceasta ar fi 27 ianuarie.