Noaptea muzeelor, eveniment programat sâmbătă, 15 mai, a fost prefațat, la Muzeul de Istorie din Turda, de vernisarea expoziției temporare de carte veche, eveniment desfășurat o zi mai devreme, vineri, 13 mai, de la ora 17.
Organizată de către muzeografii Steliana Potora și Gabriel Andreica, expoziția de carte veche 
găzduită în aceste zile de Muzeul de Istorie din Turda, cu motto-ul Museum sine libris est sicut civitas sine opibus (Un muzeu fără cărți este ca un oraș fără resurse) cuprinde circa 50 de exponate, din cele aproximativ 400 de cărți vechi (tipărite până în anul 1830) și din epoca modernă (până în 1918) câte numără colecția muzeului turdean. Aceasta cuprinde cărți religioase, de literatură, filozofie, teatru sau drept, scrise în româna veche (cu litere chirilice), româna scrisă în alfabetul de tranziție (caractere chirilice și latine, folosite simultan), latina, maghiara, franceza, engleza sau ebraica. Cea mai veche carte din colecție a fost tipărită în anul 1784, împreună cu alte trei volume care datează, de asemenea, din secolul al XVIII-lea. În total, secțiunea de carte veche (volume tipărite până în anul 1830), cuprinde 100 de volume. Celelalte, până la 400, reprezintă cărți ce aparțin epocii moderne (tipărite până în anul 1918).
Printre cele aproximativ 50 de cărți prezentate în expoziție se află Talmudul Babilonian (editat de Joseph Hraszanskyi, la Viena, între anii 1790-1800), o ”Carte de învățător” scrisă în limba română, cu folosirea alfabetului de tranziție, tipărită la Brașov, în anul 1848 (valoroasă îndeosebi din cauza rarității manualelor, cărți folosite de generații întregi de elevi, până la distrugerea acestora, cauză din care s-au păstrat foarte puține), un volum de Povestiri mitologice arabe, editat în anul 1857, o colecție de documente vechi (Uricar), alcătuit de Teodor Codrescu (Iași – 1852), un Evangheliar scris cu alfabetul chirilic, tipărit la sfârșitul secolului al XVIII-lea, dar și o Carte de bucate tipărită la Cluj, în anul 1755.
Alfabetul românesc de tranziție, folosit pentru scrierea cărților în secolul al XIX-lea, reprezintă ”unul din cele mai originale sisteme grafice din istoria modernă a culturilor europene” (Texte explicative alcătuite de Gabriel Andreica și Steliana Potora). Alfabetul de tranziție a marcat trecerea programatică de la scrierea cu slove chirilice la cea cu litere latine. Înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin, proces numit ”tranziție alfabetică” a avut loc ”doar în momentul părăsirii mentalității tradiționale a românilor despre scriere, ce a coincis cu folosirea raționalismului critic și științific în aprecierea fenomenelor de limbă” au conchis realizatorii expoziției, Gabriel Andreica și Steliana Potora, de la Muzeul de istorie din Turda.
Aceștia au remarcat că ”alfabetul românesc, civil, mixt, de tranziție, a dobândit o relativă stabilitate între anii 1843-1856. Alfabetul mixt de tranziție a fost folosit și după oficializarea alfabetului latin, act înfăptuit între anii 1860-1862. Refractară la aceste schimbări, Biserica Ortodoxă Română a adoptat abia în anul 1881hotărârea de a trece la folosirea grafiei latine, însă tipărirea cărților de cult cu folosirea alfabetului slavon a continuat până în primii ani ai secolului XX. În intervenția sa, preotul Grigore Marchiș a explicat că, prin folosirea limbii slavone, Biserica Ortodoxă Română a ridicat o pavăză împotriva tendințelor de maghiarizare a limbii române, tendințe ce s-au remarcat în Transilvania.
Pe lângă Muzeul de Istorie și Biblioteca municipală Teodor Murășanu din Turda deține o colecție de circa 220 de volume considerate cărți vechi. Cea mai valoroasă piesă a acestei colecții o reprezintă o istorie ilustrată în limba franceză, editată în anul 1687 (?) după cum a precizat, în cuvântul său, Dana Deac, șeful serviciului bibliotecii publice turdene.
La vernisarea expoziției de carte veche din colecția Muzeului de Istorie din Turda au vorbit specialistul în carte veche Florin Bogdan, de la Muzeul Unirii din Alba Iulia, preotul Grigore Marchiș (Catedrala Ortodoxă Română Sfinții Mihail și Gavril, din Turda), Dana Deac, șeful serviciului biblioteci publice turdene, Gabriel Andreica, organizator al expoziției, împreună cu Steliana Potora și Horațiu Groza, custodele depozitului de carte veche de la Muzeul de Istorie din Turda.
