Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înființarea sa, 26 aprilie 1920, Institutul de Speologie din Cluj-Napoca organizează o expoziție online, ce include artefacte originale și obiecte, unele recent descoperite, care au aparținut lui Emil Racoviță, fondatorul instituției. Expoziția se poate vizita în mediul online, prin accesarea site-ului www.speologie100.webador.com. De asemenea, volumul aniversar, realizat cu ocazia centenarului, de către cercetătorii de la Institutul de Speologie Emil Racoviță, din Cluj-Napoca, va fi accesibil online, după cum se precizează într-un comunicat remis presei duminică, 26 aprilie, ziua în care se va lansa site-ul expoziției.

Expoziția „Emil Racoviță + Speologie = 100 ani” organizată cu obiecte originale din arhiva și biblioteca Institutului de Speologie din Cluj, conține și câteva lucruri personale ale savantului Emil Racoviță, din care unele recent descoperite.

Pentru moment, din cauza situației actuale, expoziția poate fi vizionată doar în mediul online. Deîndată ce condițiile o vor permite, aceasta va putea fi vizitată şi fizic, la Muzeul de Zoologie al Universității Babeș-Bolyai.

În 26 aprilie 1920, exact acum o sută de ani, regele Ferdinand promulga „Legea privitoare la crearea unui Institut de Speologie la Universitatea din Cluj”. Actul reprezintă, de facto certificatul de naștere al speologiei românești. Tot datorită acelei legi, promulgate de regele Ferdinand I, speologia mondială va dispune de un prim institut de cercetare, axat exclusiv pe studiul domeniului subteran.

Cel mai mare biolog al României, savantul Emil Racoviţă, a fondat, astfel, la Cluj, Institutul de Speologie, care avea, ulterior, sa îi poarte numele. Activitatea Institutului a continuat neîncetat, vreme de un secol, chiar dacă în prezent sediul central se află  la Bucureşti, iar la Cluj-Napoca funcţionează un compartiment al acestuia.

Câteva dintre cele mai importante interese de cercetare şi realizări ale cercetătorilor clujeni vizează descrierea științifică a noi specii de viețuitoare, strict adaptate la peșteri şi endemice pentru România, fie că e vorba de specii terestre sau acvatice; efectuarea de studii de filogenie moleculară şi filogeografie, pe baza cărora se pot  identifica evenimentele evolutive care au dus la separarea speciilor cavernicole actuale; studii complexe ale depozitelor din peșteri și zone carstice, pentru stabilirea paleoclimei, paleomediilor, sau condițiilor paleohidrologice; reconstrucţii climatice pe baza analizei izotopilor stabili de oxigen şi a deuteriului din gheaţa peşterilor;

studii multidisciplinare ale unor situri arheologice, cum sunt cele realizate asupra peșterii cu cel mai vechi om modern din Europa; monitorizarea peşterilor turistice şi studii de impact, în vederea conservării mediului subteran, care include: analiza factorilor climatici, biotici (grupele de animale prezente în peşteră), şi microbiologici; stabilirea nivelului de poluare a apelor subterane, o sursă foarte importantă de apă potabilă.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.