Într-un ”protest” pentru care solicită dreptul la replică, un cititor al revistei Ecouri, domnul ”Șt. Petra” incriminează publicarea articolului Din dosarele Unirii: Omorurile de la Filea de Sus semnat de Emil Hălăștuan și realizat cu sprijinul dr. arhivist Mirela Cărăbineanu, de la Arhivele Statului Cluj. (Ecouri, nr. 33, din 25 noiembrie 2020 – https://ecouri.ro/din-dosarele-unirii-omorurile-de-la-filea-de-sus, 27 decembrie 2020, ediția online).

Am încercat să răspund punctual aspectelor care l-au nemulțumit pe domnul Șt. Petra și acuzațiilor formulate de acesta la adresa mea. Domnul Șt. Petra a trimis ”protestul” său și Ziarului 21, de asemenea din Turda,  precum și Primăriei Turda, sub egida căreia, prin Casa de Cultură Turda, apare revista de cultură, artă și istorie Ecouri, un periodic lunar, aflat în pragul celui de-al patrulea an de existență. Răspunsurile mele, intercalate în textul „protestului” semnat ”Șt. Petra” le-am evidențiat prin scrierea acestora cu litere boldate (îngroșate). Emil Hălăștuan, redactor-șef revista Ecouri, Turda

Iată textul ”protestului” semnat ”Șt. Petra” completat cu replicile mele (n.r. Emil Hălăștuan)

Către

Redacția revistei ”Ecouri” Turda

Citesc cu interes revista dv.

DAR:

Conform datelor statistice, Turda avea în 1850 un număr de 1.861 locuitori români și 6.287 maghiari, iar la ultimul recensământ din 2011, avea 36.824 români și 3.906 maghiari, adică 8,16 %. O minoritate care are în Turda o școală, profesori, intelectuali, biserici. Care muncește și trăiește în acest oraș.

  • Ce relevanță are o statistică din 1850, comparată cu una din 2011, când întâmplarea povestită în articol s-a petrecut la sfârșitul anului 1918? Ce legătură ar putea exista între locuitorii de acum ai Turzii, de etnie română sau maghiară și faptele săvârșite de un grup de jandarmi maghiari și membri ai Gărzii Maghiare din Turda, în noiembrie 1918?
  • În condițiile acestea, această revistă nu publică chiar nimic despre populația maghiară ori cultura acesteia.
  • Am propus unei profesoare de etnie maghiară, care predă maghiara și este la curent cu fenomenul cultural-artistic din Turda să colaboreze la revistă, dar nu are timp. În schimb, la revistă colaborează, adevărat, sporadic, pentru că timpul nu-i permite să scrie cât ar dori, domnișoara Ladanyi Emese, ziaristă turdeancă care locuiește la Paris. Căutați în revistă articolul său despre Centenarul Tratatului de la Trianon, de exemplu. În ceea ce privește colaboratorii, de regulă aceștia își exprimă dorința de a publica articole în revista Ecouri. Nu așa ați procedat și dvs. domnule Petra?

Am găsit însă, minune, un articol ce implică maghiarii din împrejurimile Turzii: Din dosarele Unirii: Omorurile de la Filea de Jos, de Emil Hălăștuan, Revista Ecouri, nr. 11 (33) – 25 noiembrie 2020, pag.3-4, cu referire la evenimentele din 4 noiembrie 1918.

  • Faptele prezentate sunt consemnate în peste 50 de documente din arhive, fondul Prefecturii Turda. Dispun de peste 40 de fotocopii ale acelor documente, unele citate în articol. Și publicarea acestui articol nu reprezintă nicio minune! Spre edificare, consultați site-ul revistei Ecouri, sau colecția de numere tipărite, dacă o aveți. Dacă nu, vă stau la dispoziție pentru consultarea colecției aflate la redacție.

Articolul este bazat pe documente ”de la Arhivele Statului Cluj”, cu date, fotocopii, fapte reale. Pare obiectiv și să respecte adevărul. Însă nu în totalitate… Aparențele înșeală ! Pentru că, de fapt, autorul vrea neapărat să inducă cititorul în eroare. El scrie pentru cei obișnuiți să citească doar titlurile: ”Aa, ungurii omoară români… trebuie stârpiți…”

  • Nu am scris un astfel de îndemn. Păstrați interpretările subiective pentru dumneavoastră, nu le lansați în spațiul public. Și încă ceva, domnule Petra: Deși nu scriu pentru ”cei obișnuiți să citească doar titlurile” vă rog să arătați unde am folosit titlul citat de dvs? 
  • Dacă citești însă tot articolul apar alte lucruri:
  1. Articolul poartă un titlu relativ neutru, dar se referă în exclusivitate la uciderea unor români, în condițiile în care și românii și ungurii au înființat câte o Gardă compusă din civili, menite ”să le apere drepturile”… cu forța armată, cazurile de ciocniri armate soldate cu morți și răniți nefiind rare în toată Transilvania, Crișana. Maramureș, ca de ex. în Beiuș ș.a.
  2. Domnule Petra, susțineți, cu argumente concrete, unele noțiuni precum relativ? Subiectul articolului îl reprezintă întâmplările petrecute în noiembrie 1918 la Filea de Sus, nu toate întâmplările de acest gen consemnate în Transilvania, în perioada premergătoare Marii Uniri.   
  3. Articolul o ia, să zicem, de la sfârșit, de la represaliile Gărzii maghiare și jandarmeriei – nu că aceasta ar fi avut în vreun fel un renume bun în rândul populației în epocă ori după aceea, fiind desigur percepută ca o forță de represiune și intimidare atât de către români cât și de maghiarii obișnuiți, în serviciul statului austro-ungar – ”închisoarea popoarelor”, soldate cu uciderea la întâmplare a șase români. Abia mai apoi autorul amintește de: 1. Uciderea anterioară de către români a unui notar maghiar – din păcate nu se spune chiar nimic despre împrejurări sau motivele omorârii acestuia; 2. Unul dintre români a venit înarmat de acasă cu o armă mortală și a și tras cu ea; 3. românii erau beți… poate și puși pe harță de vreme ce au venit în grup, cu arma; 4. A fost întocmit dosar penal de către o comisie senatorială pentru ”infracțiune de omor”; 5. Cei vinovați sunt ”lăsați liber, fără a fi trași la răspundere… la aproape trei ani de la săvârșirea omorurilor” –
  4. ”Articolul o ia de la sfârșit”. Domnule Petra, cunoașteți regulile de redactare a unui material jurnalistic? De concepte precum ”piramida inversă” ați auzit? Știți ce înseamnă? Din ceea ce scrieți, rezultă cu nu cunoașteți regulile de redactare folosite la alcătuirea unui articol. În consecință, nu emiteți judecăți pripite, despre lucruri pe care, din ceea ce susțineți, rezultă că nu le cunoașteți. Despre împrejurările și motivele uciderii notarului maghiar nu se spune nimic în documente. Menționez că materialul documentar existent în arhive este alcătuit, în principal, din declarații ale participanților și ale martorilor care au asistat la uciderea țăranilor români în Filea de Sus

…care din ele ? a notarului maghiar sau a sătenilor români?? La 3 ani, deci în anul 1921!!!, evident de către autoritățile României reîntregite!!! Desigur că lipsește fotocopia actului … (Nu puteam publica în articol vreo 40 de fotocopii. Dar le pun la dispoziția celor care doresc să le consulte și a instanțelor judecătorești, dacă va fi cazul)

…Asta da, spirit obiectiv și integritate !!!

Și ce trebuia să fac pentru a fi obiectiv? Să dispun alcătuirea unei comisii a administrației maghiare, cu membrii acesteia din anul 1918, care încă conducea treburile publice din Transilvania la data petrecerii faptelor de la Filea de Sus, pentru cercetarea întâmplării? Acest demers este imposibil domnule Petra! Sper că înțelegeți de ce!   

  1. Se trece total cu vederea – în sens că se amintește doar marginal și trebuie să fii foarte atent ca să reții !! -, contextul istoric al evenimentului (”Cu cât se apropia clipa dezmembrării Imperiului Austro-Ungar, ce făcea parte din tabăra învinsă în primul război mondial”. Iată, domnule Petra, contextul istoric al evenimentului, enunțat în primele două rânduri ale articolului, mai precis în șapou – de la franțuzescul chapeau. ”Marginal” nu?
  2. …determinant totuși:
  3. ”Trebuie să fii foarte atent ca să reții!!” Domnule Petra, cu ce mă fac eu vinovat dacă cineva nu este atent când citește un articol?
  4. se apropia clipa dezmembrării Imperiului Austro-Ungar, la sfârșitul primului război mondial și înfrângerea Puterilor Centrale din care făcea parte și Austro-Ungaria
  5. a intervenit lupta – violentă, armată – a popoarelor din acest imperiu pentru autodeterminare națională, împotriva autorităților de stat, slăbite și ineficiente, dar existente totuși
  6. a început revoluția din Ungaria, cu influențe cel puțin, asupra stării de spirit a populației și din Transilvania.

De fapt, de aici trebuia început, de la determinarea situației europene și naționale din noiembrie 1918…

Domnule Petra, structura unui articol de presă nu este alcătuită din introducere, cuprins și încheiere.    

…până la un aspect marginal și neconcludent dintr-un sat oarecare (După ce criterii o localitate face parte din categoria ”oarecare” și alta nu? Uciderea câtorva oameni, vânați ca iepurii, între care un copil de 8 ani, împușcat din spate, care alerga cu mațele în mână spre casă, reprezintă un ”aspect marginal și neconcludent”? De ce, domnule Petra? Argumentați, vă rog!)   – o istorie locală repovestită… cum vrea autorul.

Am ”repovestit” întâmplările așa cum sunt consemnate în documente, conform cu declarațiile participanților și ale martorilor. Nu am adăugat nimic, ba, mai mult, am omis unele fapte menționate în declarații, defavorabile grupului alcătuit din  jandarmi și cetățeni maghiari din Turda, participanți la acțiunea de la Filea de Sus.   

Altfel, textul se scaldă în derizoriu și confuz (Mă întreb, domnule Petra, de ce acordați atâta atenție unui text care ”se scaldă în derizoriu și confuz”? Vă rog să argumentați aprecierile ”derizoriu” și ”confuz”), încărcat cu amănunte aparent reale, dar nesemnificative (De ce nesemnificative? Pentru că așa le apreciați dvs? Uciderea unui copil de 8 ani este tot un amănunt nesemnificativ?), menite să declanșeze revolta românilor (Mă acuzați de instigare la revoltă pe criterii etnice? Deci să înțeleg că vă îngrijorează ”instigarea la revoltă” cu un text care ”se scaldă în derizoriu și confuz”?). Deci are certe conotații naționaliste, incitând nu la înțelegerea dintre popoare și oameni, ci la ură națională și răzbunare!!!…

În logica dvs rezultă că și monumentul dedicat cinstirii memoriei martirilor de la Hărcana, amplasat în Piața 1 Decembrie 1918 din Turda, lângă edificiul fostului magazin Big, ar trebui demolat, deoarece prin enumerarea persoanelor ucise, toți de etnie română și prin menționarea autorului colectiv al masacrului, un grup de militari din armata maghiară horthystă, instigă la revolta românilor?

Domnule Ștefan Petra, știți ce mă nedumerește? În revista Ecouri pe care, potrivit mărturisirii dvs ”o citiți cu interes” s-au publicat și alte articole cu subiecte despre atrocitățile săvârșite de jandarmi sau militari maghiari asupra civililor români, atât în zilele premergătoare Marii Uniri din 1918 cât și în timpul în care Ungaria horthystă a ocupat Transilvania de Nord, ca urmare a Diktatului de la Viena, din august 1940. Am mai scris și eu, au mai scris și alți colaboratori. De ce nu incriminați și acele articole?   

…Acest lucru îl doriți, să aprindeți iarăși Turda???…

Eu, cu siguranță nu! Dar dvs ce doriți, domnule Petra?

…REVOLTĂTOR!!!

Șt. Petra

Pentru cultura dvs generală, domnule Petra, în 2007 eu și cu regretatul Ucu Florea, am înființat publicația săptămânală Aranyoszsek, editată în limba maghiară. La vremea respectivă, regretata profesoară Adamossy Clara, fost consilier local, califica gestul drept unul de ”dimensiuni europene”. Prin evenimentele culturale organizate de mine, din 2013 până în 2017, în colaborare cu profesoara Fodor  Dora, la cafeneaua culturală La Papion, din Turda, precum și la localul similar Doamna T, din Cluj-Napoca, am promovat literatura, muzica și arta membrilor comunității maghiare din Turda, dar și a personalităților culturii maghiare, în general.  Am prieteni maghiari, iar cea mai statornică relație de prietenie o am cu o reprezentantă a acestei etnii, domnule Ștefan Petra. Nu credeți că, spre o mai deplină edificare a dvs în problema relațiilor româno-maghiare, vă era de folos o discuție cu mine înainte de a formula acest ”protest”? Nu ați crezut, de vreme ce nici măcar nu ați încercat să mă contactați.

Pentru realizarea unei reconcilieri depline între națiunile română și maghiară istoria trebuie cunoscută și asumată așa cum a fost, și de o parte și de cealaltă. Acesta este crezul meu, împărtășit și de ceilalți colaboratori ai revistei. De fapt, ce doriți, prin acest ”protest” domnule Petra? Să corectez vreo informație din articol pe care dvs o considerați neadevărată?  Dacă îmi oferiți argumente viabile în acest sens, o să mă conformez domnule Petra! Dar acestea sunt simple supoziții, atâta timp cât nu spuneți ce doriți, de fapt?  

Mă întreb, domnule Petra, de ce ați reacționat la articolul citat cu o întârziere de peste două luni, de vreme ce acesta a fost publicat în numărul din  noiembrie 2020 al revistei Ecouri. Dacă dvs v-ați permis să lansați atâtea supoziții, îmi permit și eu una: Nu cumva doriți să distrugeți revista Ecouri? (Nu ați formulat nicio cerință în ”protestul” dvs, ceea ce mă îndreptățește să iau în calcul și această variantă).

Știți ce ați reuși în acest caz? Să determinați încetarea apariției unei publicații despre care domnul prof. univ. dr. Mircea Popa a afirmat, cu ocazia unui eveniment desfășurat la sediul filialei Uniunii Scriitorilor Români din Cluj-Napoca (au fost de față, împreună cu mine și alți colaboratori ai revistei: scriitorul Mircea Ioan Casimcea, profesorul Ioan Bembea, cronicarul dramatic și scriitorul Adrian Țion) că ”Ecouri” este continuatoarea  Paginilor literare, revistă de cultură ce a apărut la Turda între anii 1938-1943, prin strădaniile profesorului Teodor Murășanu. Cine vă va aduce osanale dacă veți reuși să ”omorâți” o revistă în care au publicat peste 75 de scriitori, poeți, profesori universitari sau cercetători de prestigiu, profesori cu doctorat, dascăli cu vechi state de serviciu, preoți, din Turda, Cluj-Napoca, Poșaga, București, Brăila, Paris, Lille (Franța), Valdemoro (Spania), Roma (Italia), Linz (Austria) și enumerarea poate continua.       

Acest lucru în doriți?

Revoltător! 

Emil Hălăștuan  

1 COMENTARIU

  1. Citim si ne crucim!
    Cum e posibil?
    Da, e posibil ca dl Petra sa fie doar vârful de lance al noilor marxiști globalisti dușmani pe fata a tot ceea ce tine de “nație”, de la stat la persoane incomode etc. Revista “Ecouri”, da este incomoda pentru acești “saltimbanci”. Este revoltător ca după 100 de ani, tu roman sa justifici crimele săvârșite cu sânge rece împotriva populației civile românești, este o mare nemernicie!
    Nici “Podul de sânge de la Harcana” din Septembrie 1944 nu-l indigneaza pe dl Petra? Si aici făptuitorii cetățeni romani unguri si hortiști, cunoscuți, cu nume si prenume, au rămas nepedepsiți!
    “Nu va opriti! “
    “Nu va fie frica!”
    A ierta e creștinește!
    A nu uita e omenește!🙏🇷🇴
    După numirea prin șantaj politic a prefecților UDMR, schimbarea conducerii posturilor Rd.Tv. Cluj si Tg. Mureș in urma emisiunilor despre Marea Unire si Tratatul de la Trianon, se urmărește suprimarea presei scrise care nu s-a supus “indicațiilor prețioase”, la presiunea UDMR, de a oculta cele doua mari evenimente istorice ale Națiunii Romane!
    Si “paralizia indusa de la Palat” a IICCMER urmărește aceleași scopuri, “spălarea păcatelor dușmanilor si criminalilor poporului român”, atât ale unor români antiromâni, dar mai ales ale unor alogeni dușmani de moarte a tot ceea ce înseamnă românesc!
    Va invit pe cei care ati citit articolul sa va expuneți punctul de vedere.

Dă-i un răspuns lui Ioan Gheorghe Ratiu Renunțați la răspuns

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.