Unul din subiectele dezbătute în cursul simpozionului literar desfășurat în 10 septembrie la Viișoara, cu ocazia ediției din 2022 a Zilelor localității, l-a constituit evocarea memoriei scriitorului și cercetătorului turdean al istoriei locale, Valentin Vișinescu (29 mai 1931, Stelnica, Ialomița – 17 iunie 2019, Turda, Cluj), aducere aminte prilejuită de lansarea unui volum de evocări ale personalității ale contemporanilor săi, apărut în anul 2020, sub îngrijirea colecționarului Petru Suciu și tipărit grație contribuției financiare a Primăriei comunei Viișoara, respectiv a primarului Ioan Roman, un împătimit susținător al culturii românești.
Petru Suciu, fost elev al lui Valentin Vișinescu, iar ulterior colaborator al cercetătorului istoriei Turzii și a localităților ce au intrat în componența fostului raion Turda, a ”colecționat” în cartea ”Am fost cronicarul Turzii” un mănunchi de opinii și impresii, culese de la nu mai puțin de 29 de foști colegi în apostolatul la catedră, scriitori, elevi, sau admiratori ai scriitorului și cercetătorului Valentin Vișinescu. Dintre aceștia, Ioan Bembea, Mircea Ioan Casimcea, Maria Gavrilescu Rousselot, Nicolina Halgaș, Emil Hălăștuan, Ionel Ignat, Gabriela Leoveanu, Răzvan Mihai Neagu,
Ioan Onacă, Traian Nica, Reghina Stoica, Nicușor Țigănilă, Cornel Vana și Ioan Dănuț Zăhan, au participat la evenimentul găzduit sâmbătă, 10 septembrie, la Căminul cultural din Viișoara.
Marea majoritate a participanților au evocat iarăși personalitatea profesorului și a scriitorului Valentin Vișinescu, care a lăsat posterității peste 100 de volume scrise, ce cuprind, îndeosebi, crâmpeie de istorie dezgropate din voluminoasele tomuri de documente rătăcite prin arhive. Pe lângă scrierile sale istorice, Valentin Vișinescu s-a remarcat și datorită încercărilor sale literare, materializate în câteva volume de epigrame.
Cea mai cuprinzătoare descriere a personalității lui Valentin Vișinescu aparține lui Ioan Roman, primarul Viișoarei, care, în dese rânduri, a apreciat, la superlativ dăruirea și tenacitatea celui ce s-a autointitulat ”cronicar al Turzii”: Născut în comuna Stelnica, din judeţul Ialomiţa, munteanul Valentin Vişinescu s-a identificat cu Transilvania, devenind un vrednic fiu al ei. După studiile primare şi gimnaziale urmate în localitatea natală, la Constanţa şi la Călăraşi, a absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii București.
Complexa sa erudiţie şi personalitatea i-au permis să fie profesor, istoric, cercetător,
epigramist şi publicist. Spre norocul nostru, soarta a făcut ca proaspătul absolvent bucureştean al secţiei de română–istorie să fie repartizat, în calitate de profesor, în comuna Petreştii de Jos, din judeţul Cluj, iar apoi să devină inspector şcolar al raionului Turda, stabilindu-se în municipiu în anul 1960. Aşa am ajuns să-l cunosc pe acest mare şi prolific fiu al Turzii, a cărui prezenţă scotocitoare în arhive, în căutarea adevărului istoric, am asimilat-o mereu fără să vreau cu imaginea creată de Eminescu despre bătrânul dascăl care caută în lume şi în vreme adevăr când de pe galbenele file el adună mii de coji, iar apoi a lor urme trecătoare le însamnă pe răboj.
Prodigioasa activitate a profesorului Valentin Vişinescu a fost răsplătită, de-a lungul timpului, cu numeroase premii şi distincţii. Astfel, a dobândit titlul de „Om al anului 2000” oferit de Institutul American de Biografie, iar trei ani mai târziu a câştigat premiul pentru eseu la Concursul Naţional Pavel Dan. A mai obţinut trei premii pentru literatură la Cluj, Sibiu şi Băileşti, precum şi diploma de excelenţă oferită le Primăria comunei Iara, pentru monografia dedicată satului Cacova Ierii.
De asemenea a fost distins cu titlul de „Cetăţean de Onoare” al municipiului Turda, al comunei Stelnica, din judeţul Ialomiţa şi a comunei Viişoara din judeţul Cluj. (Ioan Roman, primarul comunei Viișoara).
Simpozionul literar de la Viișoara, organizat de autoritățile publice locale, cu susținerea primarului Ioan Roman, a mai cuprins o evocare a altui cercetător al istoriei, arhivistul clujean dr. Vasile Lechințan, ce s-a bucurat, în timpul vieții, de aceeași apreciere ca și Valentin Vișinescu, din partea lui Ioan Roman, edilul ce se îngrijește, neostoit, de starea rădăcinilor istoriei, culturii și a elementelor identitare specifice acestor meleaguri, de la marginea Câmpiei Transilvaniei.
Despre contribuțiile lui Vasile Lechințan (21 ianuarie 1949, Silivașu de Câmpie – Bistrița Năsăud – 9 iulie 2021, Cluj-Napoca) la îmbogățirea zestrei istorice și literare românești a vorbit prof. dr. Maria Vaida, scriitor. Vasile Lechințan a lucrat, din anul 1989, ca și arhivar, la filiala clujeană a Arhivelor Statului. Setea sa de cunoaștere l-a determinat să își desăvârșească studiile în domeniul istoriei: Astfel, în anul 2006 Vasile Lechințan devenea licențiat în istorie al Universității Spiru Haret, din Bucureşti. După un masterat în Socio-Antropologie Istorică, ale cărui cursuri le-a absolvit la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universității Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca, (octombrie 2006 – iulie 2007), Vasile Lechințan s-a înscris la Școala doctorală a Institutului de Istorie al Academiei Române, George Bariţiu, din Cluj-Napoca. (2007). Lechințan a obținut titlul de doctor în istorie cu teza ”Revoluția de la 1848-1849 în comitatele Cluj, Turda și scaunul Arieș”.
Secretar al Despărțământului Cluj al Asociațiunii ASTRA (din 1997); secretar al filialei Cluj-Napoca a Comitetului Român pentru Istoria şi Filozofia Ştiinţei şi Tehnicii, (din 2015); membru în comitetul de redacție al revistelor Orașul (din 2005), Astra Clujeană din Cluj-Napoca și Columna din Bucureşti, Vasile Lechințan a avut o activitate publicistică concretizată prin colaborările cu Tribuna, Steaua, Adevărul de Cluj, Făclia de Cluj, Monitorul de Cluj, Mesagerul transilvan, Gazeta de Cluj-Napoca, Iancule Mare, Viaţa Transilvaniei, Curierul Primăriei municipiului Cluj-Napoca, Formula AS, Românul, Flacăra lui Păunescu, Națiunea, Cuvântul Liber (Târgu Mureş), Informaţia Harghitei (Miercurea Ciuc), Ecouri (Turda), ș.a.
Printre cărțile scrise de Vasile Lechințan se numără: Comoara lui Mitruţ, poveşti, 2011; Crişan Mircioiu, album, 2013; Instituții și edificii istorice din Transilvania, Românii din Covasna și Harghita. Istorie. Biserică. Școală. Cultură, Oficiali de stat români din Transilvania. Dicționar, Monografia satelor din Câmpia Transilvaniei, Portul popular istoric românesc, 2018 etc. Avea în vedere realizarea unui Jurnal din anii ciumei COVID 19 (publicat în serial pe facebook), dar moartea l-a împiedicat să ducă la bun sfârșit acea lucrare.
Vasile Lechințan a contribuit, de asemenea, la realizarea unor cărți scrise de colective de autori: Clujul din cuvinte, 2008; Legendele Clujului, 2010; Clujul din poveşti, 2011; Transilvania din cuvinte, 2017, etc.
Cu prilejul simpozionului literar de la Viișoara, scriitoarea Maria Vaida și-a prezentat, în
avanpremieră, volumul Gheorghe Pituț sau ochiul și noaptea (ediția a II-a, revăzută și adăugită), o carte dedicată poetului, prozatorului, publicistului, gazetarului și autorului de literatură pentru copii, a scriitorului cu obârșii bihorene, la fel ca și autoarea. Maria Vaida și-a lansat cartea, onorată cu o prefață semnată de prof. univ. dr. Mircea Popa, joi, 15 septembrie, la sediul filialei clujene a Uniunii Scriitorilor din România.
Evenimentul cultural de la Viișoara, ce dobândise atributele definitorii pentru o manifestare de mare calibru, cu nimic mai prejos decât reuniunile similare găzduite de centrele culturale consacrate, s-a încheiat nu înainte ca un alt favorit de la ”curtea culturală” a primarului Ioan Roman, l-am numit aici pe scriitorul clujean Ioan Ciorca, să își etaleze izbânzile ce i-au încununat până acum întreprinderea ce a început-o pentru versificarea literaturii și a scrierilor religioase creștine. Până în prezent, Ioan Ciorca a izbutit să versifice Amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă și Biblia. Consecventă celei din urmă isprăvi menționate, Ioan Ciorca a transformat în poezie versetele din Cartea Psalmilor și cele din Cartea lui Iov. Dintre încercările sale istorico-literare, scriitorul clujean a mai înfățișat asistenței o culegere de Proverbe, potrivite timpurilor noi și o broșurică ce conține textul scenariului pentru filmul documentar In memoriam, Ioan Rațiu.
Din activitatea pe tărâm cultural desfășurată de Ioan Ciorca se mai cuvin menționate lucrările dedicate personalităților culturale, istorice sau politicienilor care și-au pus pecetea asupra dezvoltării țării, ce își dorm somnul de veci în Cimitirul Central din Cluj-Napoca și la Bellu, în București.
N.R: În fotografia reprezentativă, de la stânga la dreapta – Petru Suciu, Ioan Ciorca, Ioan Roman și Maria Vaida
