Răzvan Mihai Neagu – Studenți din Sebeș la marile universități europene (recenzie)

După volumele Formarea intelectualităţii din Turda. Studenţi din Turda la marile universităţi europene 1377-1918 (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015) și  Formarea elitei ortodoxe din Transilvania, Banat şi Crişana la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Studenţi români din Transilvania, Banat şi Crişana la Facultatea de Teologie a Universităţii din Cernăuţi (1875-1918), Editura Şcoala Ardeleană & Editura Mega, Cluj-Napoca, 2018, profesorul turdean Răzvan Mihai Neagu, doctor în istorie ”a strigat și catalogul” studenților din Sebeș, care au studiat, între secolele XIV și XX la marile universități europene.

Prin volumul Studenți din Sebeș la marile universități europene (1383-1918), publicat în 2020 la Editura Școala Ardeleană, din Cluj-Napoca, cercetătorul Răzvan Mihai Neagu confirmă statutul de ”reprezentant de marcă” al cercetării formării elitelor intelectuale dintr-un anumit oraș sau regiune a țării, după cum apreciază, în prefața cărții, Mihai-Octavian Groza, exponent al Despărțământului ASTRA ”Vasile Moga” din Sebeș.

Germenii celui de-al treilea volum pe care Răzvan Mihai Neagu l-a consacrat formării elitelor intelectuale din Transilvania au apărut cu cinci ani înainte, în 2015, când istoricul turdean elabora un studiu cu privire la studenții din orașul săsesc Sebeș, în Evul Mediu. Studiul cu pricina, prezentat atunci la sesiunea de comunicări științifice ”Multiculturalitate și patrimoniu istoric în Transilvania” organizat de Muzeul municipal ”Ioan Raica” din Sebeș, la care s-a adăugat ”colaborarea excelentă dintre autor și muzeul sebeșean” după cum precizează Răzvan Mihai Neagu, a condus la ”nașterea” cărții Studenți din Sebeș la marile universități europene (1383-1918).

Structurat în cinci capitole, volumul se încheie cu necesarele concluzii, urmate de două scurte rezumate, redactate în limbile engleză, respectiv germană, ultimul tradus de către profesorul Helmuth Julius Knall.

Autorul, Răzvan Mihai Neagu, a dedicat patru din cele cinci capitole ale cărții prezenței studenților din Sebeș la universitățile europene, în intervalul de timp studiat, structurat astfel: 1383-1520 (46 de studenți); 1520-1700 (16 studenți); 1700-1849 (57 studenți) și 1849-1918 (125 studenți). Răzvan Mihai Neagu a identificat și orientarea studenților sebeșeni, în funcție de oferta universităților vizate pentru continuarea studiilor acestora. În intervalul 1383-1520 s-a remarcat apetența studenților din Sebeș pentru studiile de teologie și drept, pentru ca apoi, cu începere din secolul al XVI-lea, aceștia să manifeste tendințe mai diversificate, întâi pentru studiile de medicină, iar cu începere din anul 1700 spre arte plastice, inginerie, silvicultură și farmacie, după cum rezultă din tabelele cu numele studenților și cu universitățile la care aceștia au studiat, prezentate în carte.

În ceea ce privește aria geografică ce cuprindea universitățile vizate, cu predilecție, de studenții din Sebeș, la început aceștia s-au orientat spre spațiul german, pentru ca, mai apoi, să țintească desăvârșirea studiilor și la universități din Ungaria, Cehia, Polonia, Elveția și România. Facultățile frecventate de studenții sebeșeni s-au aflat în centre universitare de prestigiu european, precum Viena, Praga, Cracovia, urmate de cele din spațiul german, Wittenberg, Heidelberg, Rostock, Altdorf, etc. Cu începere din anul 1849, evantaiul universităților preferate de studenții sebeșeni de amplifică, cuprinzând și alte centre ce s-au impus în peisajul învățământului superior european, ca de exemplu Budapesta, Graz, Cluj, Zürich, München, Tübingen, Berna, Innsbruck, Strasbourg, Berna sau București.

În afară de ceea ce, de acum, se poate numi tripticul volumelor consacrate cercetării formării elitelor intelectuale din Transilvania, prof. dr. Răzvan Mihai Neagu a mai scris câteva cărți, rod al cercetării asidue a istoriei, domeniu al științei în care cercetătorul turdean preferă să străbată ”căi mai puțin umblate” și, în consecință, cu atât mai puțin ”bătătorite”. Debutul a coincis cu publicarea tezei sale de doctorat, Politica beneficială a papalităţii de la Avignon în Transilvania 1305-1378 (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2013). Apoi, au urmat, în ordine cronologică, volumele Episcopi şi episcopii în estul Ungariei medievale. Tipologii episcopale în diecezele de Transilvania, Oradea şi Cenad în Evul Mediu (Editura Şcoala Ardeleană & Editura Mega, Cluj-Napoca, 2016); Momente din istoria oraşului Turda. Personalităţi, evenimente, instituţii – secolele XV-XX (Editura Şcoala Ardeleană & Editura Mega, Cluj-Napoca, 2017); Preoţii Marii Uniri. Vol. 1 Preoţi din comitatele Turda-Arieş, Târnava Mare şi Târnava Mică la Marea Unire (Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2019).