Maria Vaida
Este absolventă a Facultăţii de Filologie a UBB din Cluj-Napoca, secţia română-franceză; conducător ştiinţific prof. univ. dr. Ion Pop, cu teza de licenţă: Poezia Constanţei Buzea – studiu critic, 1979. Doctor în Ştiinţe Filologice al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, cu distincţia Cum laude, cu teza Gheorghe Pituţ sau Ochiul şi noaptea, coordonator prof. univ. dr. Mircea Popa. Debutul în Pagini de ucenicie, revista Liceului Samuil Vulcan din Beiuş, 1970. Colaborări la reviste culturale şi literare cu articole, studii, eseuri, interviuri, poeme, cronici literare: Luceafărul românesc, Neamul românesc, Iosif Vulcan (din Australia), Gând românesc, Cetatea culturală, Observatorul cultural, Tribuna învăţământului, Perspective, Familia, Prosaeculum, Oraşul, Nord literar, Monitorul cultural, Cărticica românescă pentru copii, Reflex, The Scientific Journal of Humanistic Studies, Viaţa românească, Le fleur du Danube (din Franța), Vatra veche, Familia română, Noul literator, Tribuna, Jurnalul literar, Bucureştiul literar şi artistic, Curtea de la Argeş, Tribuna, Astra clujeană ş.a.
Volume colective: Exerciţii de atelier, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2002, 2003,
2005, 2006, 2007, 2008; Interdisciplinaritate, Ed. C.C.D. Cluj-Napoca, 2002; Valori formative acronice şi contemporane în literatura pentru copii şi tineri, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006; Evaluarea competenţei de comunicare şi a competenţei culturale, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007; Identitate. Cultură. Media, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2008; Incursiuni în imaginar 3. Imaginarul religios în literatură, Ed. Imago, Sibiu, 2009; Texte de ultimă oră, Ed. InfoData, Cluj, 2009, coord. Graţian Cormoş, Interferenţe artistice şi educaţionale. Şase decenii de învăţământ vocaţional preuniversitar clujean, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2010, Cultură şi educaţie în context european (coordonator Maria Vaida), Ed. Grinta, Cluj–Napoca, 2010, Interferenţe educaţionale europene (coordonator Maria Vaida), Ed.Grinta, Cluj-Napoca, 2010, Studii doctorale filologice la Alba Iulia, Ed. Aeternitas, Alba Iulia, 2011, coordonator Diana Câmpan, Interferenţe didactice, ştiinţifice şi culturale, Colegiul Naţional „Samuil Vulcan” Beiuş, Tipar Adicenter, Iaşi, 2013; Carte cu prieteni, Ed. Buna Vestire, Beiuş, 2014, coord. Anca Banda, De vorbă cu scriitori de azi (coord. Maria Daniela Pănăzan, Monica Grosu), Ed. Crono Logia, Sibiu, 2018, Ofrandele zeului Har (coord. Sorin Baicu), Ed. P. P. Publishing, London, 2018.
Volume personale semnate:
Mircea Popa la 70 de ani. Biobibliografie, coautor Olga Morar, Ed. Aeternitas, Alba Iulia, 2009, 261 p.
Gheorghe Pituţ sau Ochiul şi noaptea. Studiu monografic, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2009, 367 p;
Povara luminii, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2009, 167 p;
Lucreţia Suciu sau Mările iubirii, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2010, pref. Mircea Popa, 170 p.;
Povara luminii, Ed. Grinta Cluj-Napoca, Ed. a II-a revăzută şi completată, 2014, 246 p.; Poemele de piatră, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2013;
Elegiile Salomeei, poeme creştine, Ed. Grinta, Cluj- Napoca, 2014;
Yvonne Rossignon sau Poezia ca destin, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2016, 297 p.
Dincolo de lume, dincoace de text, Ed. Școala ardeleană, Cluj-Napoca, 2017, 284 p.
Elegiile persane, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2018.
Bihorenii la Marea Unire, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca 2018.
Pricesnele noastre la Centenar, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2018.
Yvonne Rossignon sau Poezia ca destin, ediția a II-a, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2019
Ediţii îngrijite: Ion D. Sîrbu, Împărăţia cuvântului sau Poveşti neterminate, Ed. Fundaţiei Alfa, Cluj-Napoca, 2007;
Yvonne Rossignon, Cântec de lumină frânt, Debut postum, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2015.
Yvonne Rossignon, Cântec de lumină frânt, Debut postum, Ediţia a II-a, Prefaţă Maria Vaida, Cuvânt înainte de Mircea Popa, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2015.
Au scris despre cărţile sale: Constantin Cubleşan, Ion Simuţ, Gheorghe Glodeanu, Săluc Horvath, Mircea Popa, Florentin Popescu, Ion C. Ştefan, Monica Grosu, Dumitru Cerna, Adrian Popescu, Emilia Chiriţă, Adrian Ţion, Gabriela Căluţiu Sonnenberg, Octavian Doclin, Mihail Diaconescu, Mihai Duţescu, Nicolae Stoie, Lăcrămioara Stoie, Carmen Ardelean, Lucian Vasile Bâgiu, Vasile Gogea, Ion Cristofor, Ioan Aurel Pop ş.a.
Femeile albastre
Alb trupul tău înfăşurat în flori
Primea săruturi pe nisip,
Conturul lui se proiecta în nori,
Multe femei, dar nu văd niciun chip.
Un trup prea dalb, înfăşurat în togă
Zbura ca o săgeată spre zenit.
Femeile albastre nu-s în vogă,
Belmondo a plecat, eu am murit…
Rar, trupul tău înfăşurat e-n lacrimi
De maica noastră plânse la apus
Mistuitor arzând, fără de patimi
Pe chipul fetei albe ce s-a dus.
E trupul tău un dalb-alint în iarbă
La ceas de-amurg zăpezi topind ca salbă.
Licurici
Singurătatea mea e plină de tine;
degeaba mă înconjor cu pereții unui
munte translucid; și acolo apari
și acolo mă găsești; tu înalți
focuri de artificii peste inima mea,
stele căzătoare arunci către sufletul meu.
Nu sunt decât un licurici în iarbă
ce pâlpâie cu speranța de-a fi
privit de ochii tăi de mag;
un licurici în iarbă sunt,
iubirea mea.
Muntele translucid
Panorama, 21 aug.2019
Se scaldă lumina în iarba cea crudă,
adie mirosuri de ambră și mirt.
Aici doar poeții înoată-n absint,
aici lângă Regia tu, Sarmizegetusă, ascultă.
Ascultă albastrele păsări de cer,
pe munte ne urcă, aproape te cer;
Zalmoxis dorește sacrificiul suprem.
Cu mâna sa zeul mai toarce lumină
din caierul vremii o sfoară -n înalturi
pe care să urce poeții-ntre șpalturi,
pe funii de cuarț din lumină.
Orfeu se ascunde în dalb labirint;
cuvinte muiate-n venin și absint;
o, grea rătăcire, ființă iubită,
prin Hades iubirea -mi dezlănțuită
mai trece iar Styxul și Caron iar trece;
te caut, te văd, te aud; calm și rece.
În umbra muntelui translucid mai adastă
ca floarea de zână, iubire a noastră.
Vin cocorii
Mai vino, iubire, ca să pliveşti livada,
Că prea năpăditu-o-au spinii,
Pe Crişuri se scutură-n floare arinii
Numai noi fără ape, numai noi fără nada.
Pe coline coboară azi ceaţa
Ne învăluie trupul de sare,
Ne topeşte pe rând, mi se pare,
Să nu apucăm dimineaţa.
Vin cocorii pe apele ceruri
Şi mai ţipă în zarişti păunii
De pe unde se scutură junii
În colinda cu flori şi cu leruri.
Dar mai vino, iubire, să plutim peste ape,
Că pe Crişuri se scutură-n floare arinii
Despre noi povestesc toţi străinii
Şi nu suntem la o geană aproape…
N.R: Imaginea reprezentativă reproduce un detaliu dintr-o pictură a Cristinei Oprea, expusă la Galeria de Artă ”Valer Suciu” din Turda
