După expoziția artistului plastic ieșean Mihai Coțovanu, diriguitorii Galeriei de Artă Valer Suciu din Turda propun publicului amator de pictură lucrările clujeanului Ovidiu Mureșan, ce ocupă simezele spațiului expozițional turdean până în 27 mai.

Picturile lui Ovidiu Mureșan contrariază și uimesc încă de la primele priviri. Figurile unor ființe fantastice, posibil ale unor monștri marini sau rezultatul unor accidente genetice, parcă au invadat spațiul expozițional din Turda, strada Libertății nr. 2 și l-au transformat într-o mostră din lumea tenebrelor.

Însuși numele ales de Ovidiu Mureșan pentru expoziția sa, Escapism, definește o  ”concepție

Pictură de Ovidiu Mureșan

filozofică și etică ce preconizează evadarea din cotidian prin contemplarea esențelor spirituale și prin căutarea unui refugiu în atemporalitate” conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX).

Potrivit scriitorului și criticului de artă Eugen Cojocaru, prin reprezentările malefice, fantasmagorice și monstruoase ce populează picturile lui Ovidiu Mureșan, artistul transmite mesaje de avertizare asupra lumii în care trăim. Agresivitatea și rapacitatea monstruoaselor personaje fantastice, ce descind pe pânză din imaginația lui Ovidiu Mureșan oglindesc societatea de azi, ce, scăpată din chingile sau băierile valorilor creștine, plutește în derivă pe oceanul istoriei și se pregătește să eșueze pe un tărâm guvernat de anormalitate. ”Prin picturile sale, Ovidiu Mureșan ne trage de mânecă: Unde ești? Ce faci?” a descifrat Eugen Cojocaru mesajul transmis privitorilor de artistul plastic clujean, prin majoritatea lucrărilor expuse la Galeria de Artă Valer Suciu, din Turda. Criticul de artă a remarcat o continuitate a genului de mesaj transmis de Ovidiu Mureșan, atât prin lucrările ce au făcut obiectul expoziției ”Ascensiune” găzduită de Centrul de Cultură Urbană Cazinou din Cluj-Napoca, în luna octombrie a anului 2020, cât și prin picturile, în marea lor majoritate altele, ce alcătuiesc expoziția ”Escapism” găzduită în luna mai a anului 2021 de galeria de artă turdeană.

Pictură de Ovidiu Mureșan

Potrivit lui Eugen Cojocaru, prin denumirile celor două expoziții, Ovidiu Mureșan reușește să atragă atenția asupra suișurilor (Ascensiune) dar și a escapadelor (Escapisme) ilustrate prin concepția filozofică și etică ce preconizează evadarea din cotidian, pentru căutarea unui refugiu în atemporalitate.

Curentul postmodernist, în care se înscriu și picturile lui Ovidiu Mureșan este presărat cu dese capcane ce pot devia spre kitsch, spre ”neartă” după cum s-a exprimat Eugen Cojocaru, drumul rectiliniu al consacrării artistice. Dar artistul plastic clujean folosește drept antidot pentru evitarea contaminării cu virusul kitsch-ului ”un echilibru al picturilor obținut printr-o compoziție și un colorit bine gândite” a descifrat Eugen Cojocaru ”rețeta succesului” ce-i permite lui Ovidiu Mureșan să își păstreze publicul. Picturile lui Ovidiu Mureșan se mai remarcă prin ambivalența figurilor și a obiectelor, prin simbolistica ce presară itinerariul tematic al lucrărilor, de la real la suprareal. ”Pare alambicat, dar nu e! Fiecare tablou spune o poveste, simbolizează lumea în care trăim” a conchis Eugen Cojocaru.

Din reacțiile participanților la deschiderea expoziției ”Escapism” eveniment consumat în 13 mai, reiese că genul de pictură din care Ovidiu Mureșan oferă o mostră publicului turdean, amator de arte vizuale, se dovedește greu digerabil, În schimb, în Europa Occidentală lucrările ce aparțin curentului postmodernist sunt apreciate, desigur cu condiția de a nu aluneca spre kitsch.

Un exemplu de reușită în acest sens îl constituie picturile realizate în manieră postmodernistă de către alt pictor român, de acum ilustrul Adrian Ghenie. Pentru Ghenie, universul tenebros înfățișat în picturile sale îl constituie ”setul de referințe la spectrul totalitarismului european”. (drd. Lucia Popa https://revistaarta.ro/ro/anatomia-ideologica-a-unui-succes-adrian-ghenie)

În majoritatea prezentărilor de expoziție sau în discursurile curatorilor și galeriștilor cu care colaborează, pictorul stabilit în Berlin este recomandat prin prisma istoriei recente a României – comunism, Ceaușescu, tranziție etc. La rândul său, Ghenie invocă frecvent în tablourile sale personaje-cheie ale lumii totalitare de secol XX. Aluziile la această lume intră tot în paradigma culturală dominantă occidentală, iar situația este un exemplu clasic de autocolonizare simbolică (Lucia Popa, sursa citată) Iată cum explică Lucia Popa, doctorand în istoria artei la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris, succesul de care se bucură pictorul Adrian Ghenie în Occident: …pentru a-și întări identitatea și valorile, Vestul are nevoie de o opoziție clară cu un „Est” exotic, „necivilizat”, sărac, tulbure și sângeros. Trecutul estic comunist de la care se revendică Ghenie prin aceste tablouri nu vine din „interior”, el este distorsionat inevitabil de viziunea romanțată și exoticizantă a Vestului despre tărâmul lui Ceaușescu. Artistul român oferă Occidentului exact acea imagine despre o Românie îndepărtată pe care o așteaptă, confirmându-i stereotipurile comode și dominante…

În cazul picturilor lui Adrian Ghenie, diferența dintre artă și kitch, în favoarea celei dintâi, o fac

Adrian Ghenie – Sankt Petersburg

păstrarea unui ”clasic” nealterat de trivialități și netranscenderea ordinarului. Ghenie stabilește o genealogie artistică a prestigiului, pentru a se autolegitima. Instalației temporare sau performance-ului scurt Ghenie îi opune longevitatea picturii și înrudirea spirituală autoproclamată cu diferite genii. Publicul burghez este calmat de aceste revendicări și simte că investește în valori consacrate. Iar aceste valori îi confirmă identitatea amenințată uneori de diferite discursuri de stânga și de efemeritatea artei contemporane ”a divulgat” Lucia Popa secretele succesului la public, dar și la critică, repurtat de către pictorul Adrian Ghenie.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.