Casa de Cultură din Turda marchează Ziua Matematicii, știință exactă sărbătorită luni, 10 ianuarie, prin organizarea, împreună cu asociația Casa Colecțiilor, a unei expoziții de pictură, găzduită la Galeria de Artă Valer Suciu, din localitate.

Se știe că matematicienii, ca de altfel și alți oameni de știință, se simt atrași de preocupări din

Gergely Jenő

sfera creației artistice. Un exemplu de referință în acest sens îl constituie matematicianul Dan Barbilian, cunoscut în literatură sub pseudonimul Ioan Barbu, nume cu care își semna creațiile poetice. Dar Zoltan Mladzsi, președintele asociației Casa Colecțiilor oferă, de această dată, publicului amator de arte vizuale, posibilitatea de a admira câteva din picturile realizate de către profesorul universitar  clujean Gergely Jenő (1896-1974), matematician și cercetător științific cu preocupări în domeniul geometriei și  al topologiei.

Deschiderea expoziției de pictură Gergely Jenő va avea loc luni, 10 ianuarie, la ora 17, la Galeria de Artă Valer Suciu, din Turda, strada Libertății nr. 2. La eveniment vor participa, în caliatte de invitați, profesorul universitar Kasa Zoltan, de la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj-Napoca, fost student al expozantului, respectiv profesorii Mariana Picovici și Crina Mirea (Școala Gimnazială  ”Teodor  Murășanu”. Alături de acestea se va afla și elevul Alexandru Todea, elev în clasa a VI-a, la aceeași școală.

Gergely Jenő – Flori; pictură din 1927

Gergely Jenő s-a născut în 4 martie 1896, la Cluj. A urmat toate studiile, de la nivel primar până la nivel universitar, în oraşul natal. A absolvit Facultatea de Ştiinţe a Universităţii (maghiare în acea vreme) din Cluj. A parcurs toate treptele carierei universitare, în cadrul instituțiilor de învățământ superior clujene, mai întâi la Universitatea Bolyai, mai apoi, dupa unificarea celor două universităţi, la Universitatea Babeş-Bolyai.

În domeniul cercetării ştiinţifice, Gergely Jenő s-a ocupat de geometrie şi topologie. A avut contribuții în clasificarea suprafeţelor pe baza geometriei lor intrinseci, a studiat geometria Bolyai-Lobacevski și teoria polară a ovalelor şi a ovaloidelor plecând de la ecuaţiile intrinseci ale acestor figuri și corpuri geometrice. Gergely Jenő s-a interesat și de rezolvarea unor probleme ce intervin în aplicaţiile practice ale geometriei (cum ar fi la prelucrarea profilelor de dinţi la angrenaje cu melc). În ultima perioadă de activitate, Gergely Jenő s-a preocupat de studiul varietăţilor n-dimensionale în spaţii Hilbert separabile şi aplicaţiile acestora în fizica particulelor elementare.

Gergely Jenő a publicat şi un manual de algebră pentru clasa a VI-a secundară (1937), precum şi un curs litografiat de geometrie diferenţială (1957, împreună cu Kiss Árpád), ambele în limba maghiară.

Gergely Jenő a fost preocupat toată viaţa de fundamentele geometriei şi, în particular, de

Gergely Jenő – Grafică, 1920

fundamentele geometriei diferenţiale. În legătură cu aceste preocupări, trebuie menţionată versiunea în limba română, însoţită de studii şi comentarii, a tezei lui Riemann legată de ipotezele care stau la baza geometriei (1963). Această traducere se înscrie în tradiţia clujeană, care a pus la dispoziţia publicului român o serie de opere fundamentale ale matematicii universale, ca de exemplu lucrările lui Euclid şi cele ale lui Newton, traduse de către Victor Marian. (https://www.cs.ubbcluj.ro; conf. dr. Paul A. Blaga)

Imaginea reprezentativă: Peisaj din Sighișoara – 1926, pictură de Gergely Jenő

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.