În vremea COVID-ului, arta încarcerată zămislește capodopere

Pictorul turdean Cornel Vana plătește tribut firii sale rebele. Pe de-o parte, sechestrat în propria casă, de bunăvoie, artistul luptă în felul și cu armele sale împotriva corona-virusului ce mătură planeta în aceste zile de martie, mai războinic decât niciodată. Închipuindu-se reporter de front, că și așa cochetează cu gazetăria, maestrul Cornel Vana cutreieră, precum cutreiera odinioară Nicolae Grigorescu, câmpurile de luptă de la Plevna, Grivița sau Smârdan, în căutarea eroilor Războiului de Independență. Asemenea ilustrului său înaintaș, pictorul Cornel Vana a imortalizat pe pânză un altfel de eroi: pe luptătorii ce fac zid, în aceste zile, pentru a opri marșul cotropitor al inamicului nevăzut, ce atentează la însăși ființa omenirii.

Ce a imortalizat Cornel Vana în, să sperăm, doar prima filă dintr-un jurnal de front ”scris” cu penelul pe pânză, se poate vedea în fotografia ce ilustrează acest articol. De ce a făcut-o? Cel mai nimerit răspuns la această întrebare îl poate oferi doar corespondentul de război Cornel Vana:

”În a șaptea zi de izolare benevolă, mi-am amintit că artistul trebuie să fie lanterna prezentului și mi-am propus să realizez o frescă între prezent și trecut.

Nu puteam să nu amintesc unul din evenimentele esențiale ale acestui neam, Războiul de Independență, pictat cu atâta dăruire de Nicolae Grigorescu. El este modelul…, poetul liniștii, al bunătății și al blândeții, al cerului albastru, chemat într-un moment al vieții să cânte fiorul morții, zugrăvind groaznice priveliști. Nicolae Grigorescu a înțeles care sunt adevărații eroi, acei opincari uscați și vânjoși, care se aruncau în brațele morții.

Tot așa, în această compoziție vreau sa-i zugrăvesc și eu pe acești eroi care se jertfesc în războiul cu corona-virusul, simțind în tot ceasul sabia lui Damocles deasupra capului. (Arma pomenită semnifică primejdia ce ne paște pe toți, la un moment dat, în anumite situații limită). Și eroii de acum, precum cei de atunci, ar putea spune:

• ,,Noi suntem solii trecutului, 
• Noi suntem lamura neamului acestuia.”

Și acum, tăcuții aceștia mascați și neștiuți, încorsetați în echipamente de protecție, medici, paramedici și pompieri, fac zid în fața morții. Trebuie știut că eroii aceștia au ieșit la luptă cu inamicul invizibil după ce și-au făcut ucenicia pe frontul alb în spitale oropsite și pe nedrept ignorate de atâta timp de mai marii acestei nații”.