Motto:

  1. Pe când intra Isus în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaş, care-L ruga
    6. şi-I zicea: „Doamne, robul meu zace în casă slăbănog şi se chinuie cumplit.”
    7. Isus i-a zis: „Am să vin şi să-l tămăduiesc.”
    8. „Doamne”, a răspuns sutaşul, „nu sunt vrednic să intri sub acoperământul meu; ci zi numai un cuvânt, şi robul meu va fi tămăduit.
    9. Căci şi eu sunt om sub stăpânire; am sub mine ostaşi, şi zic unuia: „Du-te!”, şi se duce; altuia: „Vino!”, şi vine; şi robului meu: „Fă cutare lucru!”, şi-l face.”
    10. Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a mirat şi a zis celor ce veneau după El: „Adevărat vă spun că nici în Israel n-am găsit o credinţă aşa de mare.
    11. Dar vă spun că vor veni mulţi de la răsărit şi de la apus şi vor sta la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov în Împărăţia cerurilor.
    12. Iar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul de afară, unde va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.”
    13. Apoi a zis sutaşului: „Du-te, şi facă-ţi-se după credinţa ta.” Şi robul lui s-a tămăduit chiar în ceasul acela.
    (Matei 8:5-13)

Din 13 septembrie, ziua de dinaintea celeia în care creștinii celebrează sărbătoarea Crucii, Galeria de Artă Valer Suciu, din Turda, găzduiește expoziția personală de pictură a lui Cornel vana, artist plastic turdean, intitulată Centurionul din Capernaum.

Expoziția reunește 22 de picturi și trei sculpturi în lemn. Cornel Vana mărturisește că trăirile ce l-au încercat cu câtva timp în urmă l-au apropiat de Dumnezeu, ceea ce l-a determinat ca, prin creațiile sale plastice, să construiască o cale de legătură între pictura de șevalet și pictura bisericească bizantină, specifică ritului creștin ortodox. ”Am așezat elemente ale picturii de șevalet în prim-planul compozițiilor, iar picturii bizantine, situată în planul secund, i-am atribuit menirea de a întregi fundalul tabloului” a explicat Cornel Vana modul în care a realizat, prin mijloace ale artei plastice, un ”pod” ce are rolul de a uni pictura laică, de șevalet, cu pictura religioasă bizantină. Pictorul a compus atmosfera religioasă a tablourilor reunite în expoziția Centurionul din Capernaum prin folosirea unor elemente ce sugerează imaginea unor interioare de biserici, pe care le-a îmbinat cu fresce de pe zidurile din afară ale lăcașelor de cult.

În ceea ce privește temele ilustrate prin cele 22 de picturi din „Ciclul Centurionului” acestea înfățișează izvorul ocrotirii artistului (bisericuța din Cacova Ierii, locul natal al lui Cornel Vana), Parabola fiului risipitor, temă ilustrată în cinci din cele 22 de picturi ce alcătuiesc expoziția și Exorcistul (exorcizarea), în care Vana ”a distribuit” personaje feminine în rolul bolnavilor posedați de diavol. Costumația protagonistelor din cele două compoziții cu această temă, sugerează ocupația tinerelor femei, ce se îndeletniceau cu prostituția, deoarece, potrivit lui Cornel Vana, diavolul îi vânează, cu predilecție, pe oamenii căzuți pradă păcatului. Or femeia de moravuri ușoare, sau  adulterină, vină pedepsită încă prin uciderea cu pietre, în public, reprezintă un simbol elocvent al pacienților supuși exorcizării. Cea de-a patra temă din picturile lui Cornel Vana, din ciclul ”Centurionul din Capernaum” denumită de artist ”Requiem pentru un prieten” sau ”Cina cea de taină” este ilustrată prin obiectele de cult folosite în slujbele liturgice: icoane, potir, cruce și cădelniță. Cel din urmă obiect, cădelnița, se regăsește în majoritatea compozițiilor. ”Am o cădelniță, moștenită de la un străbunic de-al meu. De câte ori o pictez, mă încearcă niște emoții. Cădelnița nu iese niciodată la fel (din punct de vedere plastic), ori de câte ori aș picta-o” a subliniat Cornel Vana.

Artistul a inclus în recuzita compozițiilor sale plastice și căpătâiul patului în care s-au născut străbunicii săi, pentru bogăția de simboluri a acestui element: ”Patul simbolizează actul facerii, reprezintă locul de odihnă, dar și locul în care oamenii îndură chinurile bolii și unde își așteaptă sfârșitul” a argumentat Cornel Vana rostul includerii patului în compozițiile sale.

Temele abordate, prin care se transmite mesajul pictorului spre semenii săi, constituie un izvor inepuizabil pentru creația artistului: ”Nicolae Grigorescu a pictat vreo 500 de care cu boi, dar nicio pictură nu este identică cu celelalte” a exemplificat Cornel vana temeinicia afirmației sale.

Totodată, dimensiunile mari ale celor 22 de picturi (1×1, 1×1,40 și 1×1,90 metri), semnifică dorința de descătușare completă a pictorului.

Cele trei sculpturi în lemn, adăugate de Cornel Vana picturilor sale, conferă Centurionului din Capernaum statutul de expoziție mixtă. Toate cele trei statuete îl înfățișează pe Iisus Cristos, dar se deosebesc prin niște particularități prin care artistul le-a conferit individualitate. Astfel, Cornel Vana a adăugat, în scobitura din interior a uneia din cele trei statuete, o oglindă, în care, odată ce își vede chipul, omul să conștientizeze că este creat ”după chipul și asemănarea lui Dumnezeu”. Pentru a întări această semnificație, artistul a adăugat bucățele de hârtie din paginile unor cărți sfinte. În interiorul altei statuete, Cornel Vana a plasat o cruce, simbol al crucii purtată de Mântuitor pe drumul Golgotei, devenită, prin suferința lui Iisus, crucea purtată, de la supliciul lui Iisus încoace, de întreaga omenire.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.