După o jumătate de secol de cercetări la Castrul militar roman: Noi descoperiri arheologice certifică perimetrul orașului Potaissa  

Arheologii turdeni au descoperit alte vestigii din Potaissa, ce consolidează teza existenței unei așezări civile, amplasată în imediata vecinătate a Castrului militar al Legiunii a V-a Macedonica, cantonată la Potaissa, ca urmare a cuceririi, de Imperiul roman, a unei părți din Dacia, anexată de Roma după războaiele din anii 101-102, respectiv 105-106.

Cu ocazia supravegherilor arheologice executate pe strada Panait Cerna, din Turda, în cursul desfășurării unor lucrări edilitare de infrastructură, au ieșit la iveală ruinele unei construcții romane. Urmele, descoperite în partea sudică a străzii Panait Cerna, la intersecția acesteia cu strada Alecu Russo, sunt cele ale unei construcții cu cel puțin două încăperi, a explicat muzeograful Horațiu Groza. Zidurile laterale și un zid despărțitor, reprezintă argumente ce certifică concluzia formulată de către specialistul de la Muzeul de Istorie din Turda.

Construcția, descoperită pe strada Panait Cerna, la o adâncime de peste doi metri,  dispune de ”zidărie îngrijită, din piatră spartă de carieră, legată cu mortar” a detaliat specialistul de la Muzeul de Istorie. În ceea ce privește dimensiunile construcției, Horațiu Groza spune că o cameră are lățimea de 5,50 metri, iar zidul despărțitor dintre camere, păstrat pe întreaga sa lungime, măsoară 3,80 metri. Structurile zidite s-au păstrat până la talpa fundației construcției, pe o adâncime de 2,20 metri, a mai precizat specialistul de la muzeul din Turda.

Dacă săpăturile vizau o arie mai extinsă, cu certitudine se obțineau și alte mărturii arheologice despre această construcție, însă ”extinderea lucrărilor ar fi provocat blocarea accesului pe strada Panait Cerna” a precizat Horațiu Groza motivul stopării acțiunii.

La dificultățile obiective întâmpinate de către arheologi în asemenea cazuri a făcut referire și dr. Dan Matei, directorul Muzeului de Istorie din Turda: ”de a extinde cercetarea arheologică, dar acesta s-a întâmplat din cauze obiective”.

Un alt obstacol imposibil de depășit l-au constituit rețelele de utilități edilitare, dispuse de-a lungul străzii: cablu electric subteran, conducta de refulare a apei, conducta de apă, rețeaua de canalizare, magistrală de apă (o conductă din oțel, cu diametrul de 80 de centimetri), conducta de gaz și rețeaua de fibră optică” a enumerat Horațiu Groza piedicile obiective din a căror cauză o cercetare arheologică mai extinsă a străzii Panait Cerna nu se poate întreprinde în acest moment.

Branșamentele locuințelor de pe cele două părți ale străzii al rețelele de utilități edilitare, dispuse perpendicular pe axul drumului, îngreunează și mai mult, dacă mai era nevoie, desfășurarea săpăturilor arheologice.

Deși numeroase vestigii arheologice din perimetrul orașului roman Potaissa au fost distruse cu prilejul instalării, în anul 1986, a magistralei de apă ce străbate zona, muzeograful Horațiu Groza oferă asigurări că ”descoperirile recente vor fi coroborate cu cele efectuate în momentul introducerii rețelelor de utilități publice. Astfel se va obține ”un puzzle, care va defini structurile orașului roman și ale celui medieval” ale căror vestigii mai dăinuie încă sub străzile menționate.

În partea de nord a străzii Panait Cerna, la intersecția cu strada Nicolae Bălcescu, suprapusă peste nivelul roman (care începe de la adâncimea de aproape doi metri și jumătate), se află o parte din așezarea medievală Sânmiclăuș. Muzeograful Horațiu Groza descrie această așezare în articolul Evoluția teritorială a Turzii din Evul Mediu până în epoca modernă (Ecouri, nr. 34, decembrie 2020, ediție numai în format pdf): ”Pentru Sânmiclăuș deținem informații despre existența unei biserici (azi dispărută), și a unor proprietăți pe care episcopul Transilvaniei le deținea aici în anul 1406 (o casă din piatră, o curie și o moară). Într-un act de donație emis în anul 1440 de regele Ungariei, Vladislav I (1440-1444), Sânmiclăușul era localizat pe malul râului Arieș, lângă locul unde se vămuia sarea extrasă de la ocnele din Turda”.

Din acea așezare, cu ocazia supravegherilor arheologice întreprinse în zonă, au ieșit  la iveală ”ziduri construite din piatră de râu și piatră spartă de carieră, legate între ele cu pământ” a completat Horațiu Groza. ”Mare parte a acestor vestigii au fost distruse cu ocazia lucrărilor pentru introducerea magistralei de apă, efectuate în anul 1986” a mai enunțat muzeograful turdean încă un obstacol așezat în calea formulării unei descrieri complete a așezărilor Potaissa romană și a celor ce i-au succedat acesteia, pe malul stâng al râului Arieș, în apropierea Castrului militar roman al Legiunii a V-a Macedonica.

”Sânmiclăușul, azi parte componentă a Turzii, a fost ridicat pe ruinele orașului roman Potaissa, cele două așezări fiind separate de depuneri consistente de pământ, acumulate de- lungul vremii și de o distanță temporală de circa un mileniu” a mai precizat Horațiu Groza.