Extinderea rețelelor de apă și canalizare, modernizarea drumurilor și a străzilor din oraș, precum și lucrările de construcție ale persoanelor fizice, respectiv ale agenților economici privați, se constituie într-un factor ce favorizează descoperirile unor vestigii, cu prilejul descărcărilor de sarcină arheologică, lucrări supravegheate sau supuse cercetării arheologice preventive de specialiștii Muzeului de Istorie din Turda.
Despre descoperirea unui sarcofag roman, din calcar, scos la iveală cu ocazia unei 
supravegheri arheologice efectuată pe strada Bogata, directorul Muzeului de Istorie din Turda, arheolog dr. Dan Matei, a precizat că în sarcofag, îngropat în pământ, la o adâncime de circa 0,70-0,80 metri, raportat de la ”nivelul actual de călcare” s-au găsit rămășițele unui copil în vârstă de 8-10 ani. Între rămășițe s-a aflat și moneda pe care decedații trebuiau să o plătească lui Charon, luntrașul care, în schimbul acestui obol, îi trecea pe cei morți peste râul Styx (Acheron, la greci), în împărăția subpământeană unde stăpânea Hades. În cazul copilului din sarcofagul descoperit pe strada Bogata din Turda, moneda se constituie ”într-un element de datare prețios” apreciază Dan Matei. Directorul muzeului turdean arată că moneda, un ”as” emis la Roma, între anii 210-213 d.Ch. în timpul împăratului Caracalla, se constituie într-un indiciu potrivit căruia copilul a murit, cel mai devreme, în anul 210, respectiv cândva în decadele ce s-au succedat până în 271, anul retragerii administrației și armatei romane din Dacia, implicit și de la Potaissa.
Este posibil ca acel copil, ale cărui rămășițe au fost găsite în sarcofag, să nu fi avut parte de odihnă netulburată nici după moartea sa. ”Cu ocazia cercetării s-a sesizat clar că un os din scheletul copilului se afla într-o poziție nefirească, ceea ce ar putea reprezenta un indiciu că sarcofagul a fost jefuit, încă în antichitate” a subliniat Dan Matei. În concluzie, directorul Muzeului de Istorie din Turda a apreciat că descoperirea sarcofagului de pe strada Bogata, ce se adaugă altor descoperiri similare, consemnate în anii precedenți în cuprinsul Turzii ”contribuie la mai buna cunoaștere a necropolelor din Potaissa”.
Un tronson surprins pe mai mulți zeci de metri, al conductei din tuburi ceramice care alimenta cu apă orașul Potaissa ”contribuie la o mai bună conturare în teren a traseului conductei construite în epoca romană, despre existența căreia se știa de multă vreme” a relevat Dan Matei însemnătatea acestei descoperiri.
În vederea unor lucrări de construcție, al căror debut s-a consemnat în 16 august, săpăturile au scos la iveală, atât în perimetrul fostului oraș roman Potaissa, cât și în Turda medievală, respectiv în orașul modern și contemporan (ne referim la epoci în sens istoric), un material arheologic divers: monezi, piese din metal, fragmente de vase ceramice, cărămizi, țigle și olane, respectiv resturi de clădiri.
”Datorită descoperirilor recente, Muzeul de Istorie din Turda are prilejul să efectueze, în premieră, inclusiv cercetări organizate în domeniul arheologiei industriale, o ramură mai nouă a arheologiei” a relevat Dan Matei încă un aspect ce amplifică importanța descoperirilor consemnate cu ocazia săpăturilor efectuate acum, în perimetrul actual al orașului.
