Dintre toți delegații comitatului Turda-Arieș participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Valeriu Moldovan a fost singurul care și-a găsit sfârșitul în închisorile comuniste.

Valeriu Moldovan s-a născut la Câmpeni, în 23 iulie 1875, din părinții Ananie Moldovanu, avocat în localitate și Ludovica (născută Stwertecky). În literatura de specialitate această mare personalitate a Turzii apare cu numele de Valer sau Valeriu Moldovan.

Conform matricolei botezaților din orașul Câmpeni, numele de botez înscris a fost de Emiliu Valeriu Moldovanu. Valer a mai avut un frate, care a decedat în anul 1923, pe nume Vasiliu Eugeniu Moldovan (ziarist și poet).

Rămas orfan de ambii părinți, Valer a fost crescut și educat în familia bunicilor paterni, Vasilie Moldovean, preot ortodox în Sânmihaiul Inferior  și Anastasia (născută Pop).

Valer Moldovan şi-a făcut studiile primare şi gimnaziale la Turda, Braşov, Blaj şi Sibiu, iar apoi a studiat dreptul la Universităţile din Cluj şi Budapesta, între anii 1894-1899, devenind doctor în ştiinţe juridice la 13 iunie 1900. Din anul 1903 practică avocatura la Turda, iar două decenii mai tîrziu îl găsim în funcția de decan al baroului de avocaţi (1923-1928) din localitate. Valer Moldovan a fost căsătorit cu Augusta Moldovan, membră a Societății Femeilor Române din Turda și au avut împreună cinci copii: Victor, Emil, Constantin, Stela și Constanța.

Valer Moldovan a fost unul dintre corifeii unirii Transilvaniei cu România, din comitatul Turda-Arieş. În acest sens a îndeplinit o serie de atribuţii precum: vicepreşedinte al Consiliului Naţional Român din comitatul Turda-Arieş şi delegat al oraşului la Marea Adunare de la Alba Iulia. A fost ales membru în Marele Sfat Naţional și a făcut parte din Consiliul Dirigent al Transilvaniei.

A fost membru al Partidului Național Român din Transilvania și Ungaria și apoi a Partidului Național Țărănesc, fiind deputat (1919, 1926, 1927, 1928 şi 1931) și senator (1932 – 1933) în mai multe legislaturi.

În plan profesional trebuie remarcată și strălucita sa carieră didactică:  profesor la Facultatea

Biroul la care lucra avocat dr. Valeriu Moldovan

de Drept a Universităţii din Cluj (1930), titular al catedrei de Drept canonic (1933), titular al catedrei de Drept administrativ (1934) și apoi director al Seminarului de Drept Administrativ.

După încheierea celui de-al doliea război mondial, din cauza activităţii sale desfășurate în cadrul Partidului Naţional Ţărănesc, Valer Moldovan a devenit o ţintă a comuniştilor.

Începând cu anul 1945 și până la arestarea sa, în celebra Noapte a demnitarilor din 5/6 mai 1950, Securitatea l-a urmărit permanent. Prima dovadă o reprezintă o notă informativă din luna octombrie 1945, când Inspectoratul de Poliție Cluj – Serviciul Poliției de Siguranță solicita Chesturii Poliției Cluj supravegherea discretă a lui Valer Moldovan care face propagandă PNȚ. La acea dată, inspectorul șef al Serviciului Poliției de Siguranță era Mihai Patriciu.

Activitatea de supraveghere și urmărire a lui Valer Moldovan se intensifică la sfârșitul anului 1946, în contextul alegerilor ce au avut loc în luna noiembrie, până la sfârșitul anului existând nu mai puțin de șapte note informative în acest sens. Începând cu anul următor, informatorii au întocmit rapoarte ce au fost înaintate forurilor superioare. În acele rapoarte sunt precizate detalii referitoare la  întâlnirile conspirative la care a participat și  la anturajul acestuia.

În toamna anului 1947, Direcția Generală a Poliției de Siguranță București (D.G.S.P.) solicită  Serviciului de Siguranță a județului Turda informații noi în cazul Valer Moldovan. Informațiile solicitate sunt transmise câteva zile mai târziu de chestorul Albon Augustin, Valer Moldovan fiind incriminat ca un susținător al lui Iuliu Maniu, a regimului legionar și antonescian și de propagandă contra URSS.

Despre Albon Augustin putem spune că s-a născut la 22 mai 1910. După, instaurarea regimului comunist a urcat rapid în ierarhie devenind şeful Siguranţei din Turda, post deţinut până în anul 1947. În toamna anului 1948 este numit director al Direcţiei VI având grad de locotenent-colonel. Avansat colonel şi transferat la M.A.I. Bucureşti, ajunge ulterior, comandant al trupelor care asigurau paza deţinuţilor de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, devenind unul dintre cei mai cruzi zbiri şi prigonitori ai deţinuţilor.

La sfârșitul anului 1947, autoritățile comuniste au creat o diversiune, anunțând oficial încetarea urmăririi lui Valer Moldovan. Conform radiotelegramei nr. 2678 din 17 octombrie 1947, adresată I.G.S Cluj, se ordona încetarea urmăririi profesorului Valer Moldovan. Inspectorul General al Siguranței Cluj, Mihai Patriciu, a retransmis la rândul său ordinul, Serviciului de Siguranță a județului Turda.

Totul a fost doar o iluzie pentru Valer Moldovan. Până la arestarea sa a fost continuată supravegherea de către informatori,  rapoartele acestora fiind trimise la Direcția Regională a Securității Poporului Cluj (D.R.S.P) și D.R.S.P București.

La 5 mai 1950, lui Valer Moldovan i-a fost percheziționată locuința. La  percheziție au participat: locotenent major Borcea Liviu, locotenent Sabău Florea, plutonier major Beianu Chirilă și Popa Ioan. Deși rezultatul percheziției a fost negativ, profesorul Moldovan a fost ridicat de Securitate. Conform fișei matricole penale, Valer Moldovan a fost arestat a doua zi, în 6 mai 1950.

Împreună cu demnitarii şi elita intelectuală a României interbelice, avocatul Moldovan a fost supus unui regim de exterminare. Profesorul C.C. Giurescu relatează în memoriile sale faptul că, aflat în închisoarea Sighet, Valer Moldovan a fost bătut de gardieni deoarece s-a ridicat în vârful picioarelor pentru a vedea cât este ceasul din turnul bisericii. Din cauza tratamentelor inumane la care a fost supus, dar şi a vârstei înaintate, Valer Moldovan a murit în 19 iulie 1954, la Spitalul din Sighetul Marmației, fiind îngropat într-un mormânt anonym, în Cimitirul Săracilor. Familia a aflat întâmplător despre deces, în anul 1957, fără a primi nicio înștiințare oficială. Tot în acel an a fost înregistrat la  starea civilă și certificatul de deces a lui Valer Moldovan, cu nr. 145/13 august 1957.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.