Mai ales în primii ani de după Revoluția din Decembrie 1989, degringolada instalată în toate domeniile vieții sociale din România, de la economie la sănătate, sau de la protecție socială la educație, i-a determinat pe mulți oameni mai în vârstă să constate că ”nici pe vremea războiului nu s-a trăit atât de rău!” Sigur, oamenii se refereau la cel de-al doilea război mondial.

De sub praful așternut pe documentele din arhive ies la iveală mărturii despre viața locuitorilor Turzii în timpul celui de-al doilea război mondial. Rapoartele lunare, înaintate de către primarul de atunci al orașului, dr. Iosif Chiorean, prefectului județului Cluj-Turda, generalul Alexandru Vâlcu, reprezintă o oglindă ce reflectă felul în care trăiau turdenii în perioada 1942-1944, până cu două luni înainte ca frontul să ajungă la Turda, în septembrie același an.

Pentru asigurarea unei aprovizionări echilibrate, cu alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte, dar și pentru contracararea speculei, administrația publică din Turda a dispus raționalizarea unor mărfuri. Astfel, un turdean primea câte un sfert de kilogram de pâine pe zi, timp de cinci zile pe săptămână. Excepție de la regulă făceau muncitorii, care primeau câte o jumătate de kilogram de pâine, zilnic, timp de cinci zile, din cele șapte ale unei săptămâni. Elevii și persoanele bolnave primeau câte 400 de grame de pâine zilnic, pentru același interval de cinci zile dintr-o săptămână. Pâinea se făcea dintr-un amestec de făină de grâu cu făină de orz, în proporție de 50 la sută din fiecare sortiment. În celelalte două zile  ”rația de alimente” prevedea acordarea a câte o jumătate de kilogram de mălai, pentru o persoană.

În ceea ce privește celelalte alimente raționalizate, turdenii puteau cumpăra lunar, pentru o persoană, însă numai ”pe cartelă” un kilogram de untură, o jumătate de kilogram de zahăr, 300 de mililitri de ulei comestibil și câte 200 de grame de ”făină de menaj”.

Aceste produse alimentare, împreună cu talpa și pielea pentru încălțăminte, al căror consum era de asemenea raționalizat, conform Deciziei nr. 668, din 1942, a Ministerului Economiei Naționale, se acordau unui număr de 32.620 de persoane, dintre cei 36 de mii de locuitori ai Turzii. Alți 2363 de muncitori, care lucrau la Compania Solvay (Uzinele Chimice) și la Societatea de Gaz Metan, primeau produsele raționalizate direct de la Guvern, prin Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării.

Printre produsele alimentare neraționalizate se aflau legumele, zarzavatul, fructele, carnea proaspătă, păsările, laptele și grișul. Ochiul vigilent al autorităților veghea pentru a feri populația de tentativele de înșelăciune la care se dedau unii neguțători sau țărani veniți cu marfă de vânzare în piețele Turzii. Într-un raport din 1943, primarul Turzii, dr. Iosif Chiorean, îl informa pe generalul Alexandru Vâlcu, prefectul județului Cluj-Turda, că în cursul acelui an, ca urmare a controalelor efectuate în piețele orașului, autoritățile sanitar-veterinare din acea vreme au confiscat 830 de litri de lapte și 130 de kilograme de smântână falsificată. De asemenea, au mai făcut obiectul confiscării 340 de ouă stricate și 130 de kilograme de carne, de asemenea stricată, confiscată ca urmare a controalelor regulate ce se desfășurau în măcelării.

În anul 1943, la Turda s-au consumat 181 de vagoane cu grâu, 146 de vagoane cu orz, 58 de vagoane cu porumb, 14 vagoane cu mei, 110.300 de litri de ulei comestibil și 22.800 kilograme de zahăr, potrivit unui bilanț înaintat de Primăria orașului Prefecturii județului Cluj-Turda.

Cerealele consumate în Turda au provenit din Transnistria și din Basarabia. Acestor furnizori li s-au adăugat și producători din județul Cluj-Turda. Făina de grâu și cea de orz, pentru fabricarea pâinii, a fost adusă de la mori din Aiud și Ocna Mureș, respectiv de la Brăila.

În anul 1943, adică în plin război, la abatorul din Turda s-au tăiat peste 17.500 de animale,

Clădirea în acre a funcționat abatorul din Turda

din care 4878 de bovine (boi, vaci, bivoli, mânzat, viței), peste 8 mii de oi, capre, miei și iezi, respectiv 4611 porci. Din aceste cifre rezultă că în 1943, la abatorul orașului Turda s-au sacrificat, în medie, circa 60 de animale pe zi, dacă se iau în calcul șase zile lucrătoare săptămânal, ceea ce înseamnă aproximativ 300 de zile lucrătoare într-un an. În primul semestru din anul 1944, odată cu apropierea frontului de România, media zilnică a animalelor sacrificate la abatorul din Turda a scăzut, de la 60, la 25 de capete. Astfel, în raportul întocmit de Primăria Turda figurează aproape 3700 de animale sacrificate în șase luni. Din acestea, 1739 miei și iezi, dar nicio oaie sau capră. Totalul animalelor sacrificate la abatorul din Turda în prima jumătate a anului 1944 mai include 1079 de bovine și 875 de porci.

Din rapoartele periodice întocmite de primărie referitor la starea de spirit a populației Turzii, a rezultat că cele mai mari nemulțumiri ale locuitorilor orașului în perioada 1942-1944 se manifestau vizavi de cantitățile insuficiente de talpă și de piele primite, precum și din cauza ”scumpirii extraordinare a articolelor de îmbrăcăminte”.

În ceea ce privește protecția socială a unor categorii de locuitori ai Turzii, în vreme de război, străduințele făcute în acest sens de autoritățile publice locale s-au conjugat cu inițiative private. Rapoartele înaintate Prefecturii județului Cluj-Turda, între anii 1942-1944 de Primăria Turda, mărturisesc despre existența, în oraș, a cinci cantine unde mâncau, zilnic, între 400 și 500 de copii, elevi la școlile primare. În anul 1943, Comitetul local de patronaj a contribuit la aprovizionarea acestor cantine cu zarzavat, în valoare de 125 de mii de lei, carne, în valoare de 36 de mii de lei și făină, în valoare de 88.576 de lei. Membrii aceluiași Comitet local de patronaj au oferit, pe întreg parcursul anului 1943, suma de aproximativ 5,7 milioane de lei, unui număr de 267 de familii nevoiașe din Turda. De asemenea, grație Comitetului local de patronaj, 160 de familii au primit, în total, 25 de tone de lemne de foc, iar alte 227 de familii au primit 360 de kilograme de carne. Trei familii au beneficiat de 3700 de lei, suma totală a ajutorului în bani oferit de Comitetul local de patronaj. La aceste acte caritabile s-au mai adăugat patru perechi de opinci, câte una pentru fiecare din cei patru beneficiari ai încălțărilor cu pricina.

Potrivit statisticilor din Istoria leului, studiu întocmit de Banca Națională a României, în 1943 un kilogram de carne de porc se putea cumpăra cu un preț mediu de 181 de lei/kg, o găină, cu 472 de lei, bucata, cartofii se vindeau cu 16 lei/kg, iar o pâine de un kilogram costa aproximativ 33 de lei. Comparativ cu anul 1940, când o pâine costa 11 lei, un kilogram de carne de porc se vindea cu 38-39 de lei, o găină, cu 107 lei, bucata, iar pentru un kilogram de cartofi se plăteau 6-7 lei, prețurile alimentelor crescuseră, în medie, cu peste 300 la sută.

În ceea ce privește starea sănătății turdenilor, în 1943 s-au constatat 40 de cazuri de tuberculoză, 65 de sifilis, 53 de paludism și 32 de cancer. De alte boli din categoria celor sociale sufereau încă 52 de persoane. Statistica cazurilor de boli infecțioase arată că în Turda, la nivelul anului 1943, s-au consemnat 16 cazuri de febră tifoidă, semn că mizeria își arăta colții, 118 de oreion, 19 cazuri de rujeolă, 33 de scarlatină, 81 de tuse convulsivă, 55 de gripă, 17 de difterie și 6 de dizenterie.

Pentru preîntâmpinarea îmbolnăvirilor și tratarea afecțiunilor depistate, în 1943 medicii din Turda au efectuat peste 9500 de consultații gratuite. În aceeași perioadă,  s-au efectuat 456 de examene de laborator și s-au administrat 1277 injecții antisifilitice. În domeniul asistenței mamei și a copilului s-au consemnat 2811 controale, în condițiile în care, la Turda s-au înregistrat 558 de nașteri în anul 1943.

În cadrul acțiunilor de prevenție socială, s-au mai raportat 13.798 de vizite acasă la elevii de la școlile din Turda. Alte 1377 de vizite au vizat controlul condițiilor de viață ale femeilor de moravuri ușoare care practicau prostituția în oraș.

 Sursa imaginii reprezentative: Imagini vechi din Turda wordpress.com 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.