Comitetul româno-american ad-hoc din New-York cere anularea consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov referitoare la România

Corespondență din SUA, via Paris, pentru revista Ecouri

Printr-o scrisoare deschisă adresată

Președintelui SUA, Joe Biden

Secretarului de Stat SUA, Antony Blinken

Senatorului American Charles Shumer

Președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyden

Ambasadorului României în SUA, Andrei Muraru

Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu

Comitetul Româno-American ad-hoc, din New-York, S.U.A, cere sprijinirea dreptului la autodeterminare al populației din Republica Moldova și din Bucovina de Nord, teritorii ale României, ocupate de sovietici la începutul și la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.

Textul scrisorii deschise a fost transmis redacției revistei Ecouri, cu rugămintea publicării, de către președintele Asociației Casa Românească (La Maison Roumaine) din Paris, distinsul prof. univ. dr. Alexandre Herlea, ce a deținut portofoliul Integrării Europene în Guvernul României, din 1996 până în 1999.

Vă rog să mediatizați această scrisoare și, dacă aderați la ea sugerez să o trimiteți liderilor din țările unde vă aflați. Tot ce putem face la această ora târzie a istoriei este să enunțam adevărul și să cerem să se facă dreptate.

Cu stimă și sănătate,

Nicholas Dima

Textul scrisorii deschise:

În calitate de cetățeni americani de origine romană, dorim să aducem la cunoștința forurilor internaționale de resort poziția și situația României și a Republicii Moldova, în lumina conflictului actual din Ucraina.

România este un membru activ al Alianței Nord Atlantice și un aliat loial al Statelor Unite. Republica Moldova este ruptă din Basarabia, o provincie românească invadată și anexată de URSS, împreună cu Bucovina de Nord, în 1940, în urma pactului Ribbentrop-Molotov. Acel pact sinistru a fost denunțat chiar și de semnatari, Rusia și Germania, dar consecințele lui tragice pentru România nu au fost niciodată remediate.

Reamintim că granițele României moderne au fost stabilite la conferința de pace de la Paris, de la sfârșitul Primului Război Mondial, în urma unor ample tratative internaționale si a recomandărilor președintelui american Woodrow Wilson. În 1940 și din nou în 1944 provinciile de est ale României au fost invadate și anexate de Moscova. Acest fapt a determinat un diplomat american să declare că teritoriile în cauză reprezintă cea mai critică problemă moștenită de generația actuală din vechea ”chestiune a orientului”. (Malborne Graham, The Legal Status of the Bukovina and Bessarabia, American Journal of International Law, Vol. 38, Oct. 1944, p. 667.) Această dispută este și azi nerezolvată!

În 1991, în urma dezmembrării fostei Uniuni Sovietice, Republica Moldova și-a declarat independența, dar a rămas un teren de manevre și manipulări al KGB, devenit ulterior FSB. În plus, Moscova a instigat Transnistria (regiunea din stânga Nistrului) să-și declarare propria independență. În această regiune, Federația Rusă menține elemente importante din fosta Armată a 14-a sovietică, inclusiv cantități enorme de arme și muniții, prin care amenință atât Moldova cât și Ucraina.

Este important de menționat că după dizolvarea URSS-ului, Senatul American a aprobat Rezoluția 148, din 26 Iunie 1991, prin care se afirmă că teritoriile românești anexate de Moscova în 1940 trebuie să-și aleagă liber țara căreia vor să-i aparțină. Redăm mai jos rezumatul rezoluției:

…Exprimând poziția Senatului American considerăm că Statele Unite trebuie să sprijine dreptul la autodeterminare al locuitorilor Republicii Moldova și Bucovinei de Nord și în acest sens adoptăm următoarea Rezoluție:

Senatul și Guvernul Statelor Unite:

1) Susțin dreptul la auto-determinare al populației ocupate de sovietici în Moldova și Bucovina de Nord și în acest sens;

2) Susțin eforturile Guvernului Moldovei de a negocia, dacă dorește, reunificarea cu România a Moldovei și a Bucovinei de Nord, așa cum a fost stabilit de Tratatul de pace de la Paris din 1920, în conformitate cu Dreptul Internațional și potrivit Principiului 1 al Actului Final de la Helsinki…

Conflictul actual din Europa de Est reprezintă o nouă provocare a Rusiei la adresa siguranței Europei și a păcii și ordinii internaționale. Trebuie restaurată pacea, dar pacea trebuie ancorată în justiție și redresare istorică. În această situație cerem insistent Statelor Unite, Națiunilor Unite, Uniunii Europene, țărilor responsabile și organizațiilor internaționale preocupate de pacea și soarta lumii, să analizeze și să dispună anularea consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov referitoare la România.

În calitate de cetățeni informați suntem gata să contribuim la îndreptarea acestei injustiții istorice prin toate mijloacele, cunoștințele și posibilitățile noastre.

Cu deosebită stimă,

Nicholas Dima, PhD, Analist, Committee Coordinator

Mirela Roznoveanu, Writer-Journalist, Ad Hoc Committee secretary, New York

Cristi Boghian, Producer and Manager, Romanian TV, NY

Grigore Culian, Editor, New York Magazin

Redăm, în continuare, versiunea scrisorii deschise, redactată în limba engleză:

Dear Sir/Madame

As American citizens of Romanian origin we bring to your attention the case of Romania and Moldova in the light of the current Russo-Ukrainian war.

Romania is a solid NATO member and a loyal American ally. The Republic of Moldova is a truncated part of Bessarabia, a Romanian province annexed by the USSR in 1940 together with northern Bukovina following the Ribbentrop-Molotov Pact of August 1939. The infamous pact has been repudiated since, including by its signatories, Germany and Russia, but its tragic consequences for Romania have never been addressed and redressed.

The boundaries of modern Romania were established during the Paris Peace Conference following WWI in accordance with the recommendations of the U.S. President Woodrow Wilson. In 1940 and then again at the end of WWII the eastern Romanian provinces were annexed by Moscow. This compelled an American diplomat write that those lands represented “the most critical territorial problem bequeathed to the present generation as a direct legacy of the age-old Eastern Question.” (Malborne Graham, “The Legal Status of the Bukovina and Bessarabia,” American Journal of International Law, Vol. 38, Oct. 1944, p. 667.) This territorial dispute has remained unsolved ever since.

In 1991, as a result of the dismemberment of the USSR, the Republic of Moldova declared its independence, but it has remained as a ground of operations of the KGB and its FSB Russian successor. In addition, Moscow helped the left bank of the Dnestr River of Moldova (Transnistria) declare its own independence. In this region Russia maintains important elements of the former Soviet 14-th Army and huge quantities of arms and ammunitions used now to threaten both Moldova and Ukraine.

It is worth mentioning that after the dissolution of the Soviet Union, the American Congress passed a resolution stating that the people of the former Romanian lands annexed by Moscow in 1940 should be free to choose what country they want to be part of. Please, see for details U.S. Senate Resolution 148 of June 26, 1991. Here is a summary:

… To express the sense of the Senate that the United States should support the right to self-determination of the people of the Republic of Moldavia and northern Bucovina…  Now, Therefore, be it Resolved,

That it is the sense of the Senate that the United States Government should–

(1) Support the right of self-determination of the people of Soviet-occupied Moldavia and northern Bucovina and issue a statement to that effect; and

(2) Support future efforts by the Government of Moldavia to negotiate peacefully, if they so wish, the reunification of Romania with Moldavia and Northern Bucovina as established in the Paris Peace Treaty of 1920, the prevailing norms of international law,and in conformity with Principle 1 of the Helsinki Final Act.”

The current conflict in East Europe is a clear Russian challenge to the status quo of Europe and to the present global order. Yet, peace must be reestablished, but it should be rooted in justice. In this situation, we strongly suggest that the United States, the United Nations, the European Union as well as other responsible nations and international organizations preoccupied with the promotion of peace and justice in the world should start to consider the annulment of the consequences of the Ribbentrop-Molotov Pact for Romania.

As citizens we are ready to help the process of redressing this historic injustice with all our means, knowledge and possibilities.

Sincerely,

Nicholas Dima, PhD, Analyst, Committee Coordinator

Mirela Roznoveanu, Writer-Journalist, Ad Hoc Committee secretary, New York

Cristi Boghian, Producer and Manager, Romanian TV, NY

Grigore Culian, Editor, New York Magazin

From: American-Romanian Ad Hoc Committee of New York

Re: The 2022 Russo-Ukrainian war and Romania

Date: 28 June 2022

Sursa imaginii reprezentative: www.ziuaveche.ro

Protocolul Adițional Secret al Pactului Ribbentrop – Molotov, încheiat între Germania și URSS în 23 august 1939

Articolul I. În eventualitatea unor rearanjamente politice și teritoriale în regiunile ce aparțin Statelor Baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), hotarul de nord al Lituaniei va reprezenta hotarul sferelor de influență ale Germaniei și U.R.S.S. În această privință interesul pentru Lituania în regiunea Vilna este recunoscut de ambele părți.

Articolul II. În eventualitatea unor rearanjamente politice și teritoriale în regiunile ce aparțin Poloniei, sferele de influență ale Germaniei și ale U.R.S.S. vor fi limitate conform liniei râurilor Narev, Vistula și San. Chestiunea privind modul în care interesele ambelor părți fac dorită păstrarea statului independent Polon și cum acest stat trebuie demarcat poate fi determinat doar în cursul viitoarelor discuții politice. În orice caz, ambele Guverne vor rezolva această întrebare printr-un acord prietenesc.

Schimbările teritoriale previzionate și cele reale

Articolul III. Privitor la Sud-estul Europei, atenția este atrasă de către partea

Sovietică privitor la interesul acesteia în Basarabia. Partea Germană declară dezinteresul politic total în această regiune.

Articolul IV. Prezentul Protocol trebuie tratat de ambele părți ca unul strict secret.”