BunaVestire, adevărata sărbătoare închinată femeii. 8 Martie, un surogat laic

Potrivit unei vechi tradiții, Dumnezeu a creat lumea și pe om în luna martie. De aceea, tot în această lună a înnoit-o, prin Fecioara Maria, la Buna-Vestire. Dacă la începutul lumii Creatorul n-a cerut acordul omului, deoarece acesta nu exista, acum, la „începutul mântuirii”, Dumnezeu nu se întrupează până când Fecioara Maria nu rostește acel „Fie mie după cuvântul tău!” ( Luca 1, 38). Prin ea, umanitatea întreagă se grăbește să-L primească pe Răscumpărătorul, pe Mielul lui Dumnezeu, ce va lua asupra Sa păcatele întregii lumi, de la Adam până la ultimul om al istoriei.
Începând cu Sf. Irineu ( +202), Fecioara Maria e numită „ Eva cea nouă” prin care se deschide Raiul cel închis prin neascultarea Evei celei dintâi. Acest adevăr tainic este exprimat în cântările Triodului (cartea din care se cântă slujbele bisericești până la Înviere): „Preasfântă Stăpână, ceea ce ai deschis tuturor credincioșilor ușile raiului, pe care le-a încuiat odinioară Adam cu neascultarea, deschide-mi ușa milei tale” (Utrenia Duminicii Izgonirii lui Adam din Rai).
De la sfârșitul secolului al XIX-lea până azi, se poate observa un demers menit să înlocuiască sărbătorile religioase cu unele „laice”. Cele din urmă nu fac altceva decât să le imite pe cele religioase, omul neputând rezista fără „ duhul sărbătorii”. În acest sens, unul din marii noștri gânditori din perioada interbelică, Vasile Băncilă, afirma că „ Omul are atâta valoare câtă sărbătoare realizează”. Sărbătoarea reală e cea în care Dumnezeu coboară și-l sfințește pe om, înnoindu-l. Din această perspectivă, adevărata zi a femeii nu este în 8 martie, ci la Buna-Vestire, în 25 martie, atunci când Dumnezeu Însuși cinstește femeia întrupându-Se în pântecele preacurat al Fecioarei Maria.
Dacă voim să ne liniștim adâncul cel mai tainic al inimii în chip real, nu există o cale mai la îndemână decât cea pe care au mers înaintașii noștri, chiar dacă azi trăim o epocă în care tot ce vine din trecut trebuie contestat, înlocuit. Sufletul are aceleași căutări ce își află răspunsul prin întâlnirea cu Crucea și Învierea Domnului.