La 41 de ani distanță după premiera filmului Ecaterina Teodoroiu (regia Dinu Cocea, după un scenariu de Mihai Opriș și Vasile Chiriță), cu regretata actriță  turdeancă Stela Furcovici în rolul ”eroinei de pe Jii” un alt actor turdean dă viață, pe marele ecran, unui personaj de mare anvergură în istoria românilor, respectiv cardinalului Iuliu Hossu, prelat greco-catolic semnatar al actului unirii Transilvaniei cu România, la Alba Iulia, în 1 Decembrie 1918.  

Actorul Radu Botar, acum la Teatrul de Nord din Satu-Mare, care joacă rolul episcopului greco-catolic  Iuliu Hossu în filmul ”Cardinalul” povestește, pentru revista ”Ecouri” cum a devenit al doilea actor turdean care întruchipează un personaj principal într-un film de referință al cinematografiei românești.

Rep: Așadar, Radule, iată-te ajuns ”cardinal”. Cum ai fost ales să interpretezi acest rol?

Radu Botar: Distribuția era aleasă. Pentru rolul Cardinalului au dat probe mai mulți actori.

Radu Botar, în rolul cardinalului Iuliu Hossu, din filmul Cardinalul

Regizorul Nicolae Mărgineanu m-a găsit printr-o pură întâmplare. M-a recomandat pentru acest rol un alt actor turdean, Bogdan Nechifor. Acesta, coleg omenos și talentat i-a arătat regizorului filmului Cardinalul niște poze cu mine. Când mi-a telefonat regizorul Nicolae Mărgineanu să mă invite la o selecție ce urma să aibă loc la București, ieșisem de la repetiții și mă aflam într-o stație de autobuz de lângă Teatrul de Nord din Satu-Mare. Am mers la București și, două zile după casting, în timp ce mă înapoiam cu trenul la Satu-Mare, m-au anunțat, la telefon, că am câștigat selecția pentru rolul principal în filmul ”Cardinalul”.

Mai departe, ce a urmat?

Aproape trei luni de filmări. Din decembrie 2018 până în februarie anul acesta. S-a filmat la Fortul Jilava, la închisorile Doftana și Sighet, unde a fost întemnițat Iuliu Hossu, pentru a-l determina să renunțe la confesiunea creștină greco-catolică, interzisă în România din 1948 și să se convertească la ortodoxie. S-a mai filmat la mănăstirea Căldărușani, la București și la Giurgiu, pe o câmpie, unde s-au reconstituit scene din Marea Adunare de la Alba Iulia, unde Iuliu Hossu a citit proclamația unirii Transilvaniei cu România. Am filmat în condiții reale. Nu este o făcătură de studio, nu este un film cosmetizat. Am răbdat frig, ne-am îmbolnăvit.

Cum ai intrat în pielea personajului?

La filmări am încercat nu să fac pe cardinalul ci să fiu cardinalul. Un actor nu are prea multe ocazii de a juca un asemenea rol. Poate odată în viață ne întâlnim cu o astfel de șansă. Am avut șansa de a juca alături de actori fabuloși precum Ioan Andrei Ionescu, Richard Bovnoczki, Radu Bânzaru, Maria Ploae, Cristian Iacob, Mircea Andreescu, Ovidiu Crișan, Remus Mărgineanu, Bogdan Nechifor, Toma Cuzin. Profesioniști și generoși, la fel ca de altfel toți ceilalți membri ai echipei, respectiv Gabriel Kosuth – director de imagine, Cornel Țăranu – muzică, Nita Chivulescu – montaj, Dumitru Nicodim – scenograf, Nicolae Mărgineanu jr. – producător executiv, Luminița Mihai – costume, m-au ajutat să fiu ceea ce trebuia să fiu. ”Radu, vei rămâne pe veci Iuliu Hossu” mi-a spus regizorul Nicolae Mărgineanu după încheierea filmărilor.

În încheierea interviului s-ar cuveni o trecere în revistă a isprăvilor tale cinematografice…

Filmografia mea numără patru producții, toate realizate în ultimii trei ani: Valea Orbilor (a cărui premieră a avut loc în 18 octombrie, la București, Cu un pas în urma Serafimilor, Eroii de la Podul Jiului și acum rolul principal în Cardinalul, film a  cărui campanie de promovare pe marile ecrane va începe în 9 noiembrie. Pe parcursul lunii viitoare, vor avea loc proiecții de gală ale filmului realizat de Nicolae Mărgineanu la Târgu Jiu, Arad, Alba Iulia, Târgu Mureș, Oradea, Satu Mare, Cluj, Blaj și București.

Radule, acum, la finalul discuției noastre, dorești să mai adaugi ceva?

Nu pot să nu remarc că, iată, după 41 de ani, un alt actor turdean, adică eu, joacă într-o

Ovidiu Niculescu și Ovidiu Crișan, în Cardinalul

producție de referință pentru filmul istoric românesc. Trebuie să amintesc cu acest prilej, ca un pios omagiu personal, că primul pas s-a făcut în anul 1978, când regretata Stela Furcovici, de asemenea actriță la teatrul din Turda, unde am debutat și eu, a interpretat rolul eroinei de pe Jii, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, din filmul cu același nume, realizat de către regizorul Dinu Cocea.

Pentru turdeni ”Cardinalul” se vede doar dintr-o pagină de revistă

Cardinalul nu va rula la Turda, oraș care nu este inclus în itinerariul proiecțiilor de gală din campania de prezentare a filmului, ce se va desfășura pe parcursul lunii noiembrie. De aceea încercăm să oferim câteva explicații cinefililor din orașul unde s-au născut doi dintre protagoniștii acestei producții cinematografice, respectiv actorii Radu Botar și Bogdan Nechifor. (sursa: pagina de facebook Cardinalul)

„Cardinalul” este un film despre viața și personalitatea episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, și, mai cu seamă, despre tragedia vieții sale, suferită de către acesta în perioada încercării de convertire forțată, în penitenciarul Sighet, din ordinul conjugat al Securității Poporului și al KGB-ului sovietic.

”Cardinalul” este, în primul rând, un film istoric. Chiar dacă filmul înfățișează realități politice din diverse perioade istorice traversate de România în timpul vieții lui Iuliu Hossu, această producție cinematografică nu transmite un mesaj politic, ci un semnal asupra importanței libertății unei biserici construite, nu dintr-o necesitate materială oarecare, ci din dorința supraviețuirii religioase.

Filmul ”Cardinalul” se adresează marelui public, întrucât încearcă să explice, în termeni simpli, procesul prin care a trecut Biserica Greco-Catolică și preoții acesteia, în perioada greu suportabilă de la sfârșitul anilor ’40 până la cel al anilor ’50 din secolul XX. Pelicula nu are o tentă naționalistă. Biserica Greco-Catolică nu a dus, din păcate, o viață ușoară nici sub Imperiul Austro-Ungar, nici în România post-unionistă. Naționaliștii își vor putea extrage propriile concluzii din scenele adeziunii istorice la țara-mamă, momente în care contribuția lui Iuliu Hossu a fost incontestabilă, după cum autohtoniștii își vor putea, de asemenea formula propriile concluzii, din tratamentul aplicat, via București, marilor figuri ale Bisericii Greco-Catolice. ”Fiecare va extrage ceea ce crede că este un pilon important pentru propria convingere si va merge mai departe fără, sperăm, impresia că filmul face un partizanat politic deschis” se precizează pe pagina de facebook a filmului.

Marius Chivu și Radu Botar în Cardinalul

Pentru realizarea scenelor istorice din filmul ”Cardinalul” scenaristul, Bogdan Adrian Toma, a studiat istoria Bisericii Române Unite cu Roma, biografia lui Iuliu Hossu și,  documente ce conțin relatări despre persecutarea, după anul 1948, a greco-catolicilor în regimul comunist instaurat în România după cel de-al doilea război mondial. Printre consultanții istorici ai filmului s-a aflat și dr. Gelu Hossu, strănepot al episcopului Iuliu Hossu.

Filmul conține și câteva scene de ficțiune. Deoarece câteva fragmente din întâmplările petrecute în închisoare, unde personaje și acțiuni relative la soarta celor șapte episcopi recent beatificați de către Papa Francisc nu au fost revelate de cărțile autobiografice ale celor care au trecut și pe la închisoarea din Sighet, unde a fost încarcerat Iuliu Hossu, scenaristul a recurs la ficțiune. Lotul preoților greco-catolici rar a putut lua legătura direct cu deținuții politici, iar acolo unde au existat goluri de istorie, scenaristul Bogdan Adrian Toma le-a completat cu întâmplări construite în imaginația sa, pentru ca firul poveștii să existe și să continue, iar filmul să nu pară o simplă înșirare de imagini documentare.

În ansamblu, filmul ”Cardinalul” descrie perioadele 1918-1948 și 1955-1970 din viața episcopului Iuliu Hossu, prin câteva secvențe colorizate, ce marchează doar elementele de mare importanță istorică. Din cauza bugetului redus pentru un film istoric, scenariul se axează, mai degrabă pe descrierea rezistenței în credință a preoților oprimați, decât pe succesiunea clasică, cronologică, a momentelor istorice. De aceea se poate aprecia că filmul ”Cardinalul” reprezintă o producție cinematografică din genul artistic. Realizatorii filmului au încercat să îmbine elementele de artă cinematografică (drama interioară a omului aflat într-un univers închis, întunecat) cu elementele dinamice sau/și comerciale (viața cotidiană, trucurile de supraviețuire de care deținuții se foloseau în lagăr și dezvăluirea, pas cu pas, a planului bine gândit de căpitanul de securitate Horia Argeșanu, pentru declanșarea convertirii religioase a prizonierilor greco-catolici.

”Cardinalul” un film destinat publicului nu a fost gândit și croit după tiparele unui film comercial. În perioada de post-montaj producătorul a contactat diverse instituții de stat pentru a obține subvenționarea premierelor din campanai de prezentare a filmului dar ”din păcate s-au găsit prea puține ecouri pozitive în acest demers”.

În sinopsisul filmului, prezentat într-un articol din revista Historia, se spune: ”În anii ’50, conducătorii bisericii Greco-Catolice sunt arestați și închiși în penitenciarul de la Sighet. Regimul sovietic interzice existența altei biserici în afara celei ortodoxe. În fața chinurilor și a unora dintre cele mai perfide mijloace de dezumanizare, alternativele sunt convertirea sau moartea”. Împotriva torționarilor se ridică episcopul Iuliu Hossu, care, prin curaj și verticalitate, devine o călăuză pentru ceilalți preoți.

În filmul Cardinalul, inspirat din viața episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, am avut ocazia să urmăresc un destin exemplar, de la crainic al Marii Uniri din decembrie 1918, la penitenciarul de exterminare din Sighet, numit și ”temnița elitelor” unde mulți dintre cei închiși, înalți demnitari sau prelați uniți, au plătit cu viața. Au urmat apoi pentru Iuliu Hossu 15 ani de domiciliu forțat, până la moartea sa de martir al neamului. Un om a cărui conștiință nu a putut fi înfrântă. Și nu numai el, ci și colegii săi de suferință, preoții care au răbdat închisoarea cu smerenie și demnitate. Constatase cineva, dintre cei care studiaseră dosarul înaintat la Vatican în vederea recunoașterii martiriului, că au fost 12 episcopi greco-catolici întemnițați în România și nu a trădat niciunul dintre ei. Frumoasă remarcă! Cred că în peisajul atât de divers al filmului românesc este bine să existe şi un film închinat acestor martiri ai neamului. O istorie încă ignorată şi pe care, din păcate, unii o vor uitată”, a declarat regizorul Nicolae Mărgineanu, citat de revista Historia.

Cine a fost Iuliu Hossu?

Iuliu Hossu, episcop greco-catolic, a rămas în istoria țării ca un mare român care a dat glas Declarației Unirii la Adunarea de la Alba Iulia din 1918. Episcopul a fost arestat în noaptea de 28 spre 29 octombrie 1948, împreună cu alte figuri marcante ale clerului, în cadrul prigoanei staliniste dezlănțuite împotriva Bisericii Greco-Catolice. Între 1950 și 1954 a fost întemnițat la închisoarea din Sighet, în urma refuzului său repetat de renunța la catolicism. Începând din 1956, a fost izolat în la mânăstirea ortodoxă Căldărușani, unde a rămas vreme de aproape 15 ani. În 1969, Papa Paul al VI-lea ”l-a creat” pe Iuliu Hossu cardinal in pectore, adică în secret. Papa Paul al VI-lea l-a numit pe episcopul Iuliu Hossu cardinal in pectore la 28 aprilie 1969. Papa a dezvăluit faptul că Iuliu Hossu a fost numit cardinal la scurt timp după decesul acestuia, survenit la 5 martie 1973.

Numele cardinalilor secreți nu este dezvăluit, iar identitatea acestora o cunoaște doar papa și Dumnezeu. Cardinalii ”creați” in pectore nu este obligatoriu să știe că au fost numiți. Papii pot alege ca identitatea cardinalilor să fie menținută secretă pentru a păstra siguranța persoanei alese, atunci când acestea trăiesc în regimuri ostile catolicismului, sau religiei în general, pentru siguranța comunității, când există temerea că o astfel de nominalizare publică va spori posibilele atitudini de discriminare sau de ostilitate îndreptate împotriva creștinilor, în general sau a catolicilor în mod special.

În 2 iunie 2019, Papa Francisc i-a beatificat, la Blaj, pe cardinalul Iuliu Hossu și pe  episcopii greco-catolici uciși în temnițele comuniste din România, respectiv pe Valeriu Traian Frențiu, Alexandru Rusu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan și Vasile Aftenie.

Filmul ”Cardinalul” – Programul proiecțiilor în avanpremieră, noiembrie 2019

Târgu-Jiu, Teatrul Dramatic ”Elvira Godeanu” sâmbătă, 9 noiembrie, de la ora 19

Arad, Cinema Arta, duminică, 10 noiembrie, ora 19

Alba Iulia, Muzeul Unirii, luni,11 noiembrie, ora 19

Dej, Centrul Cultural Arta, marți, 12 noiembrie, ora 19           

Târgu-Mureș, Cinema Arta, miercuri, 13 noiembrie, ora 19

Oradea, Cinema Palace, joi, 14 noiembrie, ora 19

Satu Mare, Teatrul de Nord,  vineri, 15 noiembrie, ora 18

Cluj-Napoca, Cinema Victoria, sâmbătă, 16 noiembrie, ora 20

Blaj, Centrul Cultural Iacob Mureșan, duminică, 17 noiembrie, ora 18.30

București, Cinema PRO, miercuri, 20 noiembrie, ora 19

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.