În urma evenimentelor politice din decembrie ’89, situația instituțiilor de cultură din România și a muzeelor, în special, s-a schimbat radical. Debarasarea de  constrângerile unui sistem centralizat a avut consecințe benefice și a condus la creșterea semnificativă a numărului muzeelor locale și a patrimoniului acestora. Sigur că au existat și aspecte negative precum, finanțarea necorespunzătoare sau pierderea, prin furt și trafic ilegal, a numeroase obiecte de patrimoniu. Cert este că funcționarea muzeului turdean în această perioadă s-a încadrat în tiparul dezvoltării muzeistice pe plan național. Evoluția sa a avut mai multe etape distincte.

Primii ani de după revoluție sunt considerați speciali pentru toate instituțiile muzeale din România, fapt datorat evenimentelor politice ce au avut loc în toate țările din fostul bloc comunist. Situația instituțiilor de cultură și a muzeelor, în special, s-a schimbat în această perioadă, iar elogiile din perioada comunistă au dispărut cu desăvârșire. S-a remarcat o concentrare a tematicilor prezentate în muzee, mai ales în cadrul expozițiilor temporare, cu accent pe aspectele legate de rezistență și represiune, în întreaga perioadă a dictaturii comuniste.

În muzeele naționale s-au desființat secțiunile dedicate comunismului și s-a trecut la

Muzeul de Istorie din Turda: Expoziție de carte veche

reorganizarea acestora, după principiile noii realități istorice. Reorganizarea acestor secțiuni s-a lăsat însă destul de mult timp așteptată la noi în țară, în unele cazuri rămânând nefinalizată. Muzeul din Turda poate fi considerat unul dintre multele exemple de acest gen.

Imediat după Revoluție, la Muzeul de Istorie Turda, un moment important l-a constituit reorganizarea expoziției permanente și în special a celei legate de istoria recentă. Demontarea expoziției „Omagiale” la începutul anului 1990, a condus implicit la regândirea celorlalte segmente expoziționale, astfel încât acestea să corespundă realității istorice și nu influenței politico-ideologice.

În ceea ce privește expozițiile muzeelor patriei, a celor care promovau prin tematică istoria partidului unic, cu foarte puține excepții, au fost scoase din circuit, patrimoniul lor fiind preluat de alte instituții (arhive sau muzee). Asta în cazul nefericit în care, în iureșul evenimentelor din 1989 și în febra „anticomunistă” ce a urmat, patrimoniul nu a fost pur și simplu aruncat la groapa de gunoi (vezi cazul Muzeului PCR).

Treptat însă, lucrurile au început să se miște și comunismul s-a „întors” la muzeu. De această dată însă din perspectivă critică și în conformitate cu realitatea istorică. S-a înțeles faptul că publicul, mai ales cel tânăr, trebuie să cunoască și să-și facă propriile păreri despre o parte a istoriei pe care au trăit-o părinții și bunicii lor. O problemă majoră în ceea ce privește educarea tineretului o constituie încă lipsa unui muzeu al comunismului.

În ceea ce privește muzeul municipal din Turda, în intervalul de timp studiat, proiectele de cercetare au continuat. Cercetările arheologice efectuate anual la castrul roman al Legiunii a V-a Macedonica, unitate militară încartiruită la Potaissa, în timpul ocupației romane, a îmbogățit patrimoniul instituției. Descoperirea mormântului princiar germanic în anul 1996, pe Dealul Cetăţii, considerată una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din România de după 1990, a încheiat această  etapă.

În etapa (1997 – 2011) din cauza instabilității politico-economice din țară activitatea muzeului turdean s-a diminuat. În plus, o lungă perioadă de timp muzeul s-a aflat în renovare, acesta fiind închis publicului vizitator.

Lucrările de restaurare efectuate la această clădire multiseculară au avut în vedere, într-o primă fază, consolidarea malului pârăului din apropiere, prin construirea unui dig care să nu mai permită alunecarea terenului, iar apoi consolidarea clădirii,  a cărei structură era grav afectată. Operațiunile premergătoare acestor lucrări au scos la iveală elemente necunoscute ale fazelor de început a monumentului, ceea ce a făcut necesară extinderea investigațiilor.

Cercetarea arheologică a confirmat etapizarea şi intervențiile asupra construcției datate și relevate de elementele de arhitectură existente, fiind efectuată în două etape. În prima etapă s-au investigat zonele din interiorul clădirii, în timp ce a doua etapă s-a axat pe zonele aflate în exteriorul clădirii. Alte lucrări cum ar fi: introducerea tubului de drenaj, pe fațada estică a edificiului, introducerea conductei de apă (latura de est) și a sistemului de canalizare (curtea din spate) au fost supravegheate arheologic de către specialiștii Muzeului de Istorie Turda. Toate acestea au condus la o mai bună cunoaștere a monumentului și la o încercare de rescriere a istoriei sale.

Proiectul de reabilitare inițiat și-a propus, în limitele teoretice şi practice impuse de restaurare, rezolvarea funcțională a unui muzeu de început de secol XXI, cu marcarea etapelor valoroase de conformare a monumentului pe care îl adăpostește.

Muzeul de Istorie din Turda: Expoziție etnografică

Cum era și firesc, în acest interval de timp munca specialiștilor s-a restrâns, canalizându-se pe sectorul de cercetare. Este una dintre cele mai prolifice perioade publicistice din istoria  instituției. O parte dintre obiectele aflate în patrimoniul muzeului turdean au fost cercetate, iar doi dintre specialiștii muzeului au obținut titlul de doctor în istorie. Au fost studiate ceramica, opaițele  precum şi monedele din perioada romană aflate în patrimoniul instituției. Participarea la simpozioane naționale și internaționale a fost constantă în toată această perioadă.

Pentru bogata  activitate  pe tărâm cultural, unuia dintre angajații muzeului (dr. Ana Cătinaș) i s-a conferit, de către statul român, prin decretul nr 37/2004: Ordinul Meritul Cultural Clasa I, Categoria E, ,,Patrimoniul Cultural Național”.

Activitățile muzeale din această perioadă au fost mai puține comparativ cu anii anteriori. Putem exemplifica câteva dintre expozițiile care au avut loc: Uniforme şi distincții militare (colaborare – Casa Armatei – 1997); Castrul Legiunii V Macedonica (expoziție găzduită de Casa Armatei – 1997); Expoziție de carte veche (colaborare – Biblioteca Teodor Murăşanu Turda – 2005); Expoziție etnografică – Sfintele Paște în lumea sudului transilvan (colaborare cu Muzeul de Etnografie al Transilvaniei, Cluj – Napoca, 2006 – 2007); Mormântul princiar germanic de la Turda – 2007, etc.

Lucrările de restaurare s-au finalizat în vara anului 2011, ceea ce a permis deschiderea expoziției permanente. Muzeul turdean şi-a reluat astfel, după 14 ani activitatea cu publicul. Redeschiderea instituției a avut loc în cadrul programului Zilelor Turzii, din 26-28 august 2011.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.