Crăciun pandemic
- Vin în sat cu bucurie
- Frați, cumnați, copii, nepoți,
- Că-i atâta sărăcie
- De ajunge pentru toți.
- La nepoți le-am spus aseară:
- Nu fiți triști că n-o să vină
- Moșul, că e-n carantină,
- Însă va veni la vară.
- Ce păcat că Moș Crăciun,
- Pe care toți copiii-l plac
- Că este moșul cel mai bun,
- Din an în an e mai sărac.
- Moșii ăștia, eu vă spun,
- Sunt total nedemocrați,
- Că și-n seara de Crăciun
- Merg doar pe la cei bogați.
Milostenie de Crăciun
- Să nu mă creadă om zgârcit
- I-am dat toți banii și paltonul,
- Inelul, ceasul, telefonul,
- C-avea doar masca și-un … cuțit.
- Pe cerșetorul care vine
- La ușa mea, de sărbători,
- Îl văd prin urbe-adeseori,
- Dar numai în mașini străine.
Scrisoarea copiilor (de la Casa de copii) către Moș Crăciun
- Moșule, să nu ne-aduci,
- Chiar de-am fost copii cuminți,
- Dulciuri, haine sau papuci;
- Mai bine adă-ne părinți.
De Ignat
- De Ignat am vrut să tai
- Un porc frumos cum altul nu-i.
- Însă vecinul meu, Mihai,
- mi-a interzis … E porcul lui.
- De porc, ca să ne bucurăm,
- Depinde foarte mult de rasă.
- Că una-i să-l avem la masă
- Și alta-i să-l aplaudăm.
- Există-o nedreptate crasă
- Chiar între porci de-aceeași rasă.
- Cei mulți ajung bucate-n casă
- Și-o parte-ajung aleși de masă.
Jalba porcului
- O voi sfârși-o de cuțit,
- Înjunghiat apoi pârlit.
- Și-n zeci de feluri mă gătiți
- Să mă mănânce alți pârliți.
- De vreți să-mi colindați la geam
- Veniți cu geamul de acasă.
- Geamuri, eu, la casă n-am,
- Dar, recunosc, nu am nici casă.
- Prin nămeți și prin troiene
- Noi umblăm la colindate
- Pe la porți europene,
- Dar ni-s ușile-ncuiate.
- Moș Crăciun cu sania
- La români le-aduce-n dar
- Euroi din Spania
- Unde bietu-i căpșunar.
- Vine Moșul prin troiene
- Mai la toate casele
- De prin țări europene
- Unde spală vasele.
- Ninsorile chiar de persistă
- Și drumurile sunt blocate
- Sărmanul Moș, cu sacu-n spate
- Tot vine, chiar de nu există.
Revistei ECOURI
- Să vă aducă Moș Crăciun
- Tot ce e frumos și bun.
- Și în revistă pagini pline
- Cu talente ce scriu bine.
2020/2021
- Un an, parcă abia venit,
- Ca într-un zbor a și trecut.
- Dar dacă zilnic ai zâmbit
- Sigur n-a fost un an pierdut.
- Cu anul ce deja s-a dus
- E fapt real și dovedit;
- Avem cu toții unu-n plus
- Și unu-n minus de trăit.
- Deși-s total dezamăgit
- De anul care ia sfârșit,
- Mă tem c-am dus-o chiar mai bine
- Decât în anul care vine.
- Lăsând în urmă vechi dureri
- O nouă primăvară vine
- Și chiar de-o duc mai rău ca ieri,
- Ca mâine sigur mi-e mai bine.
- Nu-s trist că n-am de revelion
- Nici buzunare la palton.
- Ci-s trist că-i frigul tot mai mare
- Și n-am palton la buzunare.
- Vecinii noștri, an de an,
- Fac tot la noi revelionul.
- Noi dăm antreuri, vin, curcan,
- Iar dumnealor aduc sifonul.
- Vecinul meu, care-i patron,
- Deși nu suntem chiar amici,
- M-a invitat, de revelion,
- Să-i îngrijesc pe ăia mici.
- Îmi duc și eu, să par galant,
- Nevasta la restaurant.
- Și dacă n-am destul bănet
- O las acolo, amanet.
Revelioane la localuri publice
- Îmi plac aceste revelioane
- Că la ieșire dau paltoane.
- Și fiind de fel mai friguros
- Îl iau pe cel care-i mai gros.
- Soția, și mai friguroasă
- Cu două-trei se-ntoarce acasă.
Revelion la domiciliu
- La mine-n casă se adună
- Doar oameni fini, din lumea bună.
- Iar înspre ziuă toți sunt tun,
- Iar bietul meu salon, „saloon”.
- Fumul gros inundă casa,
- Se sparg vase și pahare.
- Iar spre ziuă, cel mult masa
- Se mai ține pe picioare.
- Când îi vezi pe toți cum beau,
- Chiar de-i vremea să se culce,
- Zici în gând: ăștia mai stau,
- Băutura doar se duce.
- Am constatat, de multe ori,
- În special de sărbători,
- Când este vorba despre vin
- Deși bei mult, tot e puțin.
- Când oaspeții s-au dus acasă
- Și-am vrut s-aspir și eu covorul,
- Mi s-a-nfundat aspiratorul
- Cu-n oaspete rămas sub masă.
Urări și rugăminți de Anul Nou
- Doamne, dacă recunoști
- Că suntem creați de tine,
- Dă-ne-o criză și de proști,
- Că te fac mulți de rușine.
- Te rog, Doamne, fă-mă-un pic
- Un ministru cât de mic.
- Că nici eu nu sunt mai prost
- Ca atâția care-au fost.
- Să nu mai fie ce-a mai fost
- Dar nici cum e să nu rămână.
- Că mult prea mulți o ducem prost
- Și prea mulți lupi sunt baci la stână.
- Te rog, Doamne, fă ce știi
- Și-mi dă bani pe criza asta
- Doar cât poate cheltui
- Fiica mea și cu nevasta.
- Fiind așa lipsit de bani
- Soacrei mele îi urez:
- Să trăiască! La mulți ani!
- Că n-am bani s-o-nmormântez.
Urări Parlamentarilor
- Înainte să votați
- Legi și ordonanțe noi,
- Să le experimentați
- Măcar doi – trei ani pe voi.
Urări Guvernanților
- Să v-ajute Dumnezeu
- Ca din anul care vineri
- Să aveți salariul meu
- Și s-o duceți ca și mine.
Urări Președintelui
- Ca Președinte-al României
- Vă fac urări în epigrame:
- Să puneți capăt sărăciei
- Că ne-am cam săturat de foame.
Revistei ECOURI
- Deși se-oferă fără lei
- Chiar și la oameni plini de bani
- Revistei și la servii ei
- Le spun din suflet: La Mulți Ani!
La mulți ani! tuturor românilor oriunde s-ar afla și Dumnezeu să binecuvânteze România.
EUGEN ALBU
Grafica: Constanța ABĂLAȘEI-DONOSĂ
Felicitări pentru confratele de cenaclu, tizul meu, Eugen Albu !
LA MULȚI ANI REVISTEI ECOURI !