Crăciun pandemic

  • Vin în sat cu bucurie
  • Frați, cumnați, copii, nepoți,
  • Că-i atâta sărăcie
  • De ajunge pentru toți.
  • La nepoți le-am spus aseară:
  • Nu fiți triști că n-o să vină
  • Moșul, că e-n carantină,
  • Însă va veni la vară.
  • Ce păcat că Moș Crăciun,
  • Pe care toți copiii-l plac
  • Că este moșul cel mai bun,
  • Din an în an e mai sărac.
  • Moșii ăștia, eu vă spun,
  • Sunt total nedemocrați,
  • Că și-n seara de Crăciun
  • Merg doar pe la cei bogați.

Milostenie de Crăciun

  • Să nu mă creadă om zgârcit
  • I-am dat toți banii și paltonul,
  • Inelul, ceasul, telefonul,
  • C-avea doar masca și-un … cuțit.
  • Pe cerșetorul care vine
  • La ușa mea, de sărbători,
  • Îl văd prin urbe-adeseori,
  • Dar numai în mașini străine.

Scrisoarea copiilor (de la Casa de copii) către Moș Crăciun

  • Moșule, să nu ne-aduci,
  • Chiar de-am fost copii cuminți,
  • Dulciuri, haine sau papuci;
  • Mai bine adă-ne părinți.

De Ignat

  • De Ignat am vrut să tai
  • Un porc frumos cum altul nu-i.
  • Însă vecinul meu, Mihai,
  • mi-a interzis … E porcul lui.
  • De porc, ca să ne bucurăm,
  • Depinde foarte mult de rasă.
  • Că una-i să-l avem la masă
  • Și alta-i să-l aplaudăm.
  • Există-o nedreptate crasă
  • Chiar între porci de-aceeași rasă.
  • Cei mulți ajung bucate-n casă
  • Și-o parte-ajung aleși de masă.

Jalba porcului

  • O voi sfârși-o de cuțit,
  • Înjunghiat apoi pârlit.
  • Și-n zeci de feluri mă gătiți
  • Să mă mănânce alți pârliți.
  • De vreți să-mi colindați la geam
  • Veniți cu geamul de acasă.
  • Geamuri, eu, la casă n-am,
  • Dar, recunosc, nu am nici casă.
  • Prin nămeți și prin troiene
  • Noi umblăm la colindate
  • Pe la porți europene,
  • Dar ni-s ușile-ncuiate.
  • Moș Crăciun cu sania
  • La români le-aduce-n dar
  • Euroi din Spania
  • Unde bietu-i căpșunar.
  • Vine Moșul prin troiene
  • Mai la toate casele
  • De prin țări europene
  • Unde spală vasele.
  • Ninsorile chiar de persistă
  • Și drumurile sunt blocate
  • Sărmanul Moș, cu sacu-n spate
  • Tot vine, chiar de nu există.

Revistei ECOURI

  • Să vă aducă Moș Crăciun
  • Tot ce e frumos și bun.
  • Și în revistă pagini pline
  • Cu talente ce scriu bine.

2020/2021   

  • Un an, parcă abia venit,
  • Ca într-un zbor a și trecut.
  • Dar dacă zilnic ai zâmbit
  • Sigur n-a fost un an pierdut.
  • Cu anul ce deja s-a dus
  • E fapt real și dovedit;
  • Avem cu toții unu-n plus
  • Și unu-n minus de trăit.
  • Deși-s total dezamăgit
  • De anul care ia sfârșit,
  • Mă tem c-am dus-o chiar mai bine
  • Decât în anul care vine.
  • Lăsând în urmă vechi dureri
  • O nouă primăvară vine
  • Și chiar de-o duc mai rău ca ieri,
  • Ca mâine sigur mi-e mai bine.
  • Nu-s trist că n-am de revelion
  • Nici buzunare la palton.
  • Ci-s trist că-i frigul tot mai mare
  • Și n-am palton la buzunare.
  • Vecinii noștri, an de an,
  • Fac tot la noi revelionul.
  • Noi dăm antreuri, vin, curcan,
  • Iar dumnealor aduc sifonul.
  • Vecinul meu, care-i patron,
  • Deși nu suntem chiar amici,
  • M-a invitat, de revelion,
  • Să-i îngrijesc pe ăia mici.
  • Îmi duc și eu, să par galant,
  • Nevasta la restaurant.
  • Și dacă n-am destul bănet
  • O las acolo, amanet.

Revelioane la localuri publice

  • Îmi plac aceste revelioane
  • Că la ieșire dau paltoane.
  • Și fiind de fel mai friguros
  • Îl iau pe cel care-i mai gros.
  • Soția, și mai friguroasă
  • Cu două-trei se-ntoarce acasă.

Revelion la domiciliu

  • La mine-n casă se adună
  • Doar oameni fini, din lumea bună.
  • Iar înspre ziuă toți sunt tun,
  • Iar bietul meu salon, „saloon”.
  • Fumul gros inundă casa,
  • Se sparg vase și pahare.
  • Iar spre ziuă, cel mult masa
  • Se mai ține pe picioare.
  • Când îi vezi pe toți cum beau,
  • Chiar de-i vremea să se culce,
  • Zici în gând: ăștia mai stau,
  • Băutura doar se duce.
  • Am constatat, de multe ori,
  • În special de sărbători,
  • Când este vorba despre vin
  • Deși bei mult, tot e puțin.
  • Când oaspeții s-au dus acasă
  • Și-am vrut s-aspir și eu covorul,
  • Mi s-a-nfundat aspiratorul
  • Cu-n oaspete rămas sub masă.

Urări și rugăminți de Anul Nou

  • Doamne, dacă recunoști
  • Că suntem creați de tine,
  • Dă-ne-o criză și de proști,
  • Că te fac mulți de rușine.
  • Te rog, Doamne, fă-mă-un pic
  • Un ministru cât de mic.
  • Că nici eu nu sunt mai prost
  • Ca atâția care-au fost.
  • Să nu mai fie ce-a mai fost
  • Dar nici cum e să nu rămână.
  • Că mult prea mulți o ducem prost
  • Și prea mulți lupi sunt baci la stână.
  • Te rog, Doamne, fă ce știi
  • Și-mi dă bani pe criza asta
  • Doar cât poate cheltui
  • Fiica mea și cu nevasta.
  • Fiind așa lipsit de bani
  • Soacrei mele îi urez:
  • Să trăiască! La mulți ani!
  • Că n-am bani s-o-nmormântez.

Urări Parlamentarilor

  • Înainte să votați
  • Legi și ordonanțe noi,
  • Să le experimentați
  • Măcar doi – trei ani pe voi.

Urări Guvernanților

  • Să v-ajute Dumnezeu
  • Ca din anul care vineri
  • Să aveți salariul meu
  • Și s-o duceți ca și mine.

Urări Președintelui

  • Ca Președinte-al României
  • Vă fac urări în epigrame:
  • Să puneți capăt sărăciei
  • Că ne-am cam săturat de foame.

Revistei ECOURI

  • Deși se-oferă fără lei
  • Chiar și la oameni plini de bani
  • Revistei și la servii ei
  • Le spun din suflet: La Mulți Ani!

 

La mulți ani! tuturor românilor oriunde s-ar afla și Dumnezeu să binecuvânteze România.

EUGEN ALBU

Grafica: Constanța ABĂLAȘEI-DONOSĂ

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.