”Iubiri pecetluite” la Turda: Amoruri românești, ferecate în lacăte chinezești 

De vreo doi ani, pe grilajul parapetului podului peste Valea Racilor, din apropierea Catedralei Ortodoxe Române din centrul Turzii, au apărut lacăte ce simbolizează legăminte de iubire, menite să dureze veșnic, în intenția protagoniștilor. ”Moda lacătelor de iubire” inaugurate la Turda de vreo doi ani, s-a concretizat, până acum, în vreo 50 de lacăte ce atârnă de un lanț montat din inițiativa autorităților locale, ce dublează grilajul ce formează parapetul podului. C+A, IE+C, MHRA, T+M, dar și Tibi Șmecheru, Tibi Cămătaru și mulți alții, solo sau în tandem, își anunță public iubirile, despre care speră că puterile miraculoase ale lacătelor lăsate zălog la pod le vor ajuta să dăinuie. Alții folosesc mesaje criptate, abrevieri, sau expresii în limba engleză, pentru a-și mărturisi iubirea. Pesemne astfel de mesaje trebuie descifrate doar de destinatarul declarațiilor de dragoste. Un astfel de exemplu ar putea provoca dureri de cap multor servicii de decriptare. Iată: FANRTMDSFRSM. O altă inscripție ar putea însemna o declarație de iubire făcută presei: Sarah + BBC. Altul, redactat în limba engleză ”When I count My blessings, I lovnt’ you twice” denotă o anumită sensibilitate. Într-o traducere aproximativă, realizată cu ajutorul ”Google translate” această propoziție ar însemna: ”Când îmi spun binecuvântările, te iubesc de două ori”.

Deși, la Turda, inițiativa înzestrării podurilor cu ”lacăte de iubire” s-a concretizat cu prilejul sărbătoririi Zilei Îndrăgostiților, istoria acestor simboluri nu are nimic în comun cu Sfântul Valentin.

Suflete sub lacăt

La începutul secolului al XXI-lea ”lacătele iubirii” s-au răspândit pe parapetele a peste 100 de poduri din întreaga lume. Tradiția a apărut după lansarea romanului „Ho voglia di te” (Te vreau) scris si publicat de Federico Moccia, in anul 2006, în care doi îndrăgostiți au închis un lacăt pe care și-au scris numele pe stâlpul unei lămpi de pe Ponte Milvio și apoi au aruncat cheia în râul Tibru, cu speranța că astfel vor rămâne împreună pentru totdeauna. Succesul filmului ecranizat după acțiunea romanului, un an mai târziu, a provocat apariția „lacătelor iubirii” în toată lumea. (https://viziteazaalbaiulia.ro)

Dar obiceiul pecetluirii iubirilor cu lacăte are origini mult mai vechi.  Se crede că povestea „lacătelor de iubire” s-a născut cu peste un secol în urmă, în timpul primului război mondial. Nada, directoarea unei școli din localitatea sârbă Vrnjacka Banja, s-a îndrăgostit de un ofițer, pe nume Relja. După ce s-au logodit, Relja a plecat la război. Ajuns în insula Corfu, din Grecia, ofițerul sârb s-a îndrăgostit de o grecoaică. Relja și Nada au rupt logodna, însă tânăra nu și-a revenit niciodată din durerea pe care care iubitul ei i-a pricinuit-o și, după un timp. Suferința din dragoste i-a curmat zilele.

După această întâmplare, tinerele din Vrnjacka Banja prindeau lacăte pe balustrade podului unde Nada și Relija obișnuiau să se întâlnească. Prin acest gest, tinerele sperau că își vor proteja dragostea. ((http://www.monitorulcj.ro)

Iubirile se abrogă prin divorț, sau se desfac cu drujba!

O altă poveste despre ”lacătele iubirii” o are drept eroină pe o tânără din Koln. Dezamăgită din cauza despărțirii de iubitul său, după ce și-au jurat iubire infinită, pecetluită ca atare printr-un lacăt atârnat pe unul din parapetele Podului Hohenzollern, din Koln, femeia a tăiat cu drujba ”pecetea iubirii trădate”. Construit între 1907 și 1911, Hohenzollernbrücke a luat locul vechiului Dombrücke, ce nu făcea față traficului în continuă creștere.

Supus la atacuri aeriene zilnice, în timpul celui de-al doilea război mondial, podul nu a suferit niciodată avarii grave. Ce nu au reușit aliații, au făcut nemții, proprietary ai podului. În 6 martie 1945, inginerii germani au explodat dinadins podul deoarece trupele aliate începuseră să cucerească Kolnul. După război, podul a fost reconstruit doar pentru trenuri și pietoni, fără benzi de circulație pentru mașini.

Podul, cu șase linii de cale ferată, a devenit cel mai circulat pod feroviar din Germania. Zilnic, peste 1200 de trenuri traversează podul, dintr-o parte în alta a Rinului. (Podurile dragostei – www.a1.ro)

Hartă românească pentru ”lacătele iubirii”

Invazia ”lacătelor iubirii” asupra Clujului a început cu zece ani ami devreme decât la Turda. De prin 2010, de când această modă s-a insinuat și la Cluj-Napoca, pe parapetele podului pietonal Elisabeta, ce asigură trecerea peste râul Someșul Mic, dinspre Parcul Mare spre cartierul Grigorescu și Cetățuie, atârnă mii de lacăte ce transmit trecătorilor mesaje de dragoste ale multor cupluri de îndrăgostiţi. Datorită ”lacătelor iubirii” Podul Elisabeta s-a transformat într-o atracție turistică.

Podul Elisabeta, lung de 35 de metri și lat de un metru și jumătate, asigură traversarea, per

pedes, a Someșului Mic. Puntea aceasta, construită între anii 1901 – 1902, în perioada în care Clujul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, ușura accesul publicului la un bust al împărătesei Sissi, supranumele atribuit Elisabetei, soția  împăratului Franz Joszef. Un anarhist italian a ucis-o pe împărăteasa Elisabeta la Geneva, în anul 1898. Pe Dealul Cetăţuia din Cluj-Napoca, la fel ca în multe alte locuri din Imperiul Austro-Ungar, s-a amplasat un bust al Sissi, realizat de sculptorul maghiar Strobl Alajos. După dezvelirea bustului împărătesei Sissi, ceremonie desfășurată în anul 1901, primarul Clujului din acea vreme, Szvacsina Géza, s-a gândit să facă o promenadă, din Parcul Mare până la bustul împărătesei. Drumul trebuia să traverseze râul Someșul Mic. Pentru aceasta, o firmă austriacă a construit Podul Elisabeta, o alee din traverse de lemn, sprijinite de o structură metalică. (https://www.descopera.ro)

În 2016 tradiția a ajuns si la Alba Iulia. Autoritățile au montat cabluri pe podurile de lemn de lângă porțile a III-a si a IV-a din Cetatea Alba Carolina, pe care turiștii, dar și localnicii, le pot orna cu lacăte ale iubirii. (https://viziteazaalbaiulia.ro)

Cu începere din 2017, balustrada podului pietonal care leagă centrul Aradului de ștrandul „Neptun” a început ”să rodească lacăte ale iubirii”. Până în aprilie același an,  peste 40 de astfel de „iubiri” au fost legate pe acest pod, lacătele au fost închise, jurămintele spuse, iar cheile aruncate în Mureș.

În Paris, ”lacătele iubirii” pun în pericol podurile de pe Sena. 

Cele mai celebre poduri ornate cu ”lacăte ale iubirii” se află la Paris. Îndrăgostiți din lumea întreagă vin la Paris, cumpără un lacăt, scriu câteva cuvinte de dragoste pe el, apoi îl leagă de grilajul podului, fac o poză, după care aruncă cheița în Sena. Peste șapte sute de mii de „lăcățele ale dragostei” au invadat podurile Senei în ultimii ani. Numai lacătele atârnate de parapetele Podului Artelor (Pont des Arts) cântăreau 40 de tone.

Acum vreo trei ani, numărul prea mare și greutatea lacătelor au provocat prăbușirea unei părți din parapetul Podului Artelor, o alee pietonală care traversează Sena chiar în dreptul Muzeului Luvru. Autoritățile pariziene au închis podul, au evacuate zona și au dispus înlocuirea, cu o bucată de placaj, a parapetului prăbușit.

Cu prilejul unei licitații desfășurate la puțin timp după acel incident, pe la mijlocul lunii mai din anul 2017, municipalitatea pariziană a scos la vânzare 15 grilaje, cu sute de lacăte, ce cântăreau până la 500 de kilograme și 150 de ”ciorchini” cu lacăte de mărimi diferite, toate culese de pe parapetele Podului Artelor. Lacătele, împărțite în 165 de loturi, s-au vândut pentru suma totală de 250 de mii de euro.

Printre câştigătorii licitației s-au aflat colecţionari din Italia, Brazilia, Taiwan, Coreea de Sud, China şi Japonia. (https://www.europafm.ro)

Autoritățile din Paris au donat cei 250 de mii de euro unor asociaţii pariziene care s-au mobilizat pentru a-i ajuta pe refugiaţii din capitala franceză.

Încă din 2015, Primăria Parisului a declanșat o campanie împotriva ”lacătelor iubirii”. Câteva sute de mii din aceste lacăte, inscripționate cu numele cuplurilor de îndrăgostiți,  atârnau de grilajele podurilor din Paris. Lacătele generau deja o degradare durabilă a patrimoniului reprezentau un risc pentru siguranţa vizitatorilor şi a parizienilor, constatau, la acea vreme, autoritățile din Paris. De pe Pont de l’Archevêché, al doilea în topul podurilor preferate de îndrăgostiţi, autorităţile au recuperat 20 de tone de lacăte metalice.

Primăria din Paris a decis eliminarea definitivă a acestor lacăte în iunie 2015.

Atunci, pe Podul Artelor (Pont des Arts), ale cărui balustrade s-au curbat periculos de mult sub greutatea ”lacătelor iubirii” dar şi pe Pont de l’Archevêché, ce traversează Sena în apropiere de Catedrala Notre-Dame, Primăria Parisului a dispus înlocuirea  grilajelor de la cele două poduri cu panouri din sticlă.

”Lacăte ale iubirii”atârnă de balustradele, grilajele sau parapetele a circa 100 de poduri, din Roma, Florența și Bologna (Italia), Londra (Marea Britanie), Koln, Frankfurt și Munchen (Germania), Praga (Cehia), Sankt Petersburg și Moscova (Rusia), Copenhaga (Danemarca, Tel Aviv (Israel), Montevideo (Uruguay), sau Sydney (Australia).

În Uruguay, îndrăgostiții agață lacatele pe o placă din fier, așezată în fața fântânii din Montevideo. Acolo se află și o inscripție: “The legend of this young fountain tells us that if a lock with the initials of two people in love is placed in it, they will return together to the fountain and their love will be forever locked.” În traducere: Legenda acestei fântâni spune că dacă o încuietoare cu inițialele a doi oameni îndrăgostiți este aruncată aici, îndrăgostiții aceia se vor întoarce mereu împreună la fântână, deoarece acolo dragostea lor a fost încuiată pentru totdeauna.” (https://www.infoturism.ro)