Inundațiile din iulie 1975 din Turda, zugrăvite în mărturii documentare

Calamitățile au afectat spațiul românesc de-a lungul timpului. Mărturiile documentare au surprins efectele acestora la nivel economic și social. Despre urgii naturale petrecute în spațiul transilvănean se găsesc informații încă din secolele XI-XII. În documente administrative sau în scrierile cronicarilor, există mențiuni despre inundații în fiecare secol. Despre inundațiile din perioada contemporană se găsesc relatări în presa timpului.

Cum s-au lovit apele revărsate de ”stânca de neclintit a partidului” condus prin vâltoare de ”cel mai iscusit cârmaci pe care istoria l-a cunoscut!”

 La începutul lunii iulie a  anului 1975 România a fost lovită de inundații puternice. Apele

revărsate ale râurilor au lăsat în urmă 49 morți și 29 dispăruți. „După încetarea ploilor apele deveniseră râuri de cadavre umane”. Timp de două săptămâni evenimentele petrecute în timpul inundațiilor au ținut capul de afiș al presei centrale, însă fără menționarea victimelor și a pagubelor materiale. În știri se punea accent pe rolul mobilizator și pe exemplul personal al „tovarășului Nicolae Ceaușescu”.

Apele râului Arieș s-au revărsat la Turda între 2 și 4 iulie 1975, însă în istoriografie nu se păstrează informații concrete despre acest moment din evoluția orașului. Doar în documentele din arhiva orașului Turda se menționează modul în care autoritățile au reușit să se mobilizeze pentru a contracara urmările inundației, care a afectat o mare parte a orașului, dar documentele cuprind și informații despre pierderile suferite de locuitori, întreprinderi sau instituții de învățământ.

În seara de 3 iulie 1975, prin Decretul prezidențial nr. 145 s-a instituit starea de necesitate în toată țara. Prin hotărâre a Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist s-au dispus măsuri „pentru înlăturarea cât mai grabnică a efectelor inundațiilor”. Din ziua de 7 iulie, președintele României, Nicolae Ceaușescu a început seria vizitelor în zonele țării afectate de inundații.

În memoriul întocmit de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al municipiului Turda se menționează că „urmând aceste dispoziții, precum și îndrumările pe care conducătorul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu le-a dat, în cuvântările sale și cu ocazia vizitei sale din luna iulie (n.r: 9 iulie 1975) în municipiul nostru, comitetul executiv a luat pe plan local măsuri”.

”Productivitatea” inundației la Turda: Pagube de mai multe milioane de lei

Potrivit unei statistici întocmite de autoritățile publice turdene, cu prilejul inundațiilor din iulie 1975,  apele revărsate ale Arieșului au provocat stricăciuni în valoare de 7 milioane de lei (1,4 milioane de dolari, la un curs de circa 5 lei/USD, stabilit prin Ordinul comun 4/24555, din 5-6 august 2003, emis de Banca Națională a României – din partea căreia a semnat guvernatorul Mugur Isărescu și de Institutul Național de Statistică, prin președintele Clementina Ivan Ungureanu. Potrivit publicației Huffington Post, citată de Ziarul Financiar, cele 1,4 milioane de dolari americani din 1975 valorau 5,6 milioane de dolari americani, în monedă echivalentă, la cursul corespunzător anului 2010), la străzi și poduri din oraș.

Apele au distrus asfaltul și au înnămolit 69 de străzi și Parcul Tineretului (acum Parcul Central) din Turda. Podul de pe Valea Copăceniului (Copandului) a fost deteriorat, iar cel peste Valea Racilor, din Piața Republicii, a fost slăbit. Aluviunile au umplut în asemenea măsură albia Văii Copăceniului încât apele și-au croit albie nouă pe strada Nicolae Iorga. La Râpa lui Fodor, situată în partea stângă a drumului ce duce din direcția Parcului Tineretului în cartierul Poștarât, s-au produs alunecări de teren.

Apele au afectat străzile Abatorului, Aurel Vlaicu, Războieni, Gelu, Submaluri, Parc Tineretului, Barbu Lăutaru, Labirint, Muzelor, Viilor, Câmpului, Șanțului, Nouă, Maluri, D. Marinescu, Argeșului, Albinei, Ion Corvin, Intrarea Ion Corvin, Punții, Racului, Roșiori, Nicolae Iorga, Salinelor, Ocnelor, Cucului, Hotarului, Ogorului, Rândunicii, Spiru Haret, Văii, Armata Roșie, Arieșului, Chimiștilor, Inundată, Zidarilor, Horticulturii, Locomotivei, Moților, Negru Vodă, Intrarea Depoului, Transbordării, Petru Rareș, Oborului, Sportului, Atelierului, Brebeneilor, Bujorului, Cânepiști, Cosmin, Fabricii, Intrarea în Curbă, Lingurarilor, Sticlarilor, Strungarilor, Zimbrului, Zăvoiului, Amurgului, Frăsinetului, Nimaș, Ponorel și Luptătorilor. În microraioanele I și II ale cartierului Oprișani apele au năvălit pe Calea Victoriei și pe străzile Baladei, Constructorilor, Colonia Sticla, respectiv Ion Opriș. În cartierul Poiana în perimetrul zonei inundate s-au aflat străzile Margaretelor, Bercului, Bistriței, Făcliei, Păcii, Scânteii și Stadionului.

Din noaptea inundației, 2-3 iulie, Comitetul Executiv a dispus transportarea de piatră de la cariera Săndulești pentru consolidarea punctelor unde Arieșul amenința să rupă digul, ca de exemplu în porțiunea ce mărginește strada Bihorului (acum Ștefan cel Mare), pe tronsonul dintre Cooperativa Potaissa și Compania de Pompieri, pentru a se evita întreruperea circulației spre Târgu-Mureș. Consolidarea malurilor s-a făcut și pe străzile Nicolae Iorga și Submaluri.

Drumuri reparate în regim de urgență

În zilele imediat următoare retragerii apelor au început lucrările de reparații la drumurile din Turda. Pe străzile principale ale orașului, respectiv Bihorului (azi Ștefan cel Mare), Calea Victoriei, Andrei Mureșanu, s-au asfaltat 3.800 metri pătrați de drum, în valoare de 16 mii de lei (3200 USD curs 1975, dar circa 13.000 de dolari americani la paritatea acestei monede în 2010)). Podurile distruse de pe străzile Mihai Eminescu, Punții, Albinei, Nicolae Iorga, Augustin Bunea și Marinescu au fost înlocuite cu poduri metalice, iar ulterior refăcute „cu un aspect și utilitate mult mai mare decât cele luate de ape”.

La lucrările de curățare a străzilor și la cele de refacere a punților au participat și locuitorii Turzii. Forma centralizată de organizare a statului a permis mobilizarea unor „echipe speciale de muncitori din fabrici, alți cetățeni ai orașului, elevi șu militari din garnizoana Turda”  iar întreprinderile au avut o „contribuție prețioasă” concretizată prin furnizarea de materiale, utilaje și mijloace de transport. Prin muncă patriotică s-au înlăturat 10 mii de metri cub de nămol și molozuri (cantitate ce putea să încapă într-un cub lung de 100 de metri, cu o lățime de zece metri și înalt, cât un bloc cu circa trei etaje). În primele zile ale inundației în școli și în internate s-au adăpostit 1.200 persoane, pentru care s-a asigurat hrana timp de patru zile.

După retragerea apelor, în Turda au rămas mii de sinistrați

În 4 iulie, Consiliul Popular al Județului Cluj a cerut, printr-o notă telefonică, să se întocmească o situație cu familiile din Turda afectate de inundații. Lista solicitată trebuia trimisă la Cluj până în 6 iulie. Drept urmare, autoritățile au luat măsuri de recenzare a sinistraților. Angajații Consiliului Popular au format echipe speciale, care s-au deplasat la fața locului și au întocmit tabele cu situația fiecărei gospodării afectate de inundații. Potrivit listelor păstrate în  Arhiva Primăriei Turda, în fondul ”Consiliul Popular al Orașului Turda, Comitet Executiv” inundațiile din iulie 1975 au provocat stricăciuni unui număr de 1289 de case și 537 de apartamente. Dintre casele afectate, 279 au fost calamitate complet, iar 1.010 parțial. Proprietarii a 331 de locuințe distruse au declarat că au posibilități să le refacă în regie proprie, 585 doar parțial, iar 373 nu au avut nici o posibilitate de a-și repara casele avariate de apele revărsate ale râului Arieș.

Din documentele întocmite de diferitele entități economice, industriale și agricole, rezultă că inundația din iulie 1975 a afectat, mai ales, gospodăriile de pe străzile Armata Roșie (Cârpici), Submaluri, Fundătura Depoului, Intrarea în Curbă, Cânepiști, Moților, Brebeneilor, Negru Vodă, Fabricii, Unirii, Inundată, Arieșului, Bujorului, D. Marinescu, Tudor Vladimirescu, Republicii, Frăsinetului, Nicolae Iorga, Calea Victoriei, Margaretelor. Din mențiuni rezultă că locuințele au avut pereții distruși, crăpați, umpluți de nămol, impunându-se demolarea lor și, de asemenea, mobila distrusă.

Printr-o adresă din 21 iulie, Întreprinderea de Construcții – Montaj Cluj, Șantier Câmpia Turzii, a comunicat Consiliului Popular Turda situația spațiilor de cazare, din barăcile din colonia Cârpici, de pe strada Armata Roșie (azi 22 Decembrie 1989) nr. 7-9 Turda, care în „urma inundațiilor care au avut loc, în mare parte ele au fost distruse” și a solicitat demolarea acelor construcții.

În 26 iulie, Întreprinderea de Gospodărire Comunală și Locativă Turda, solicita Consiliului Popular Turda aprobare pentru evacuarea și demolarea imediată a imobilelor proprietate de stat, situate pe străzile Armata Roșie nr. 25, Arieșului, de la nr. 12-26, Inundată nr. 11, Strada Nouă nr. 4, Viilor nr. 43, Dr. Ioan Rațiu nr. 112, Simion Bărnuțiu nr. 9, Ion Corvin nr. 9, Baladei nr. 7, Bihorului nr. 16, Drumul Ceanului nr. 5, deoarece deveniseră de nelocuit.

Bani, materiale de construcție și locuințe noi pentru sinistrați

Totodată, cei care au avut posibilitatea refacerii locuințelor au fost ajutați prin facilitarea procurării de materiale de construcție la preț de stat. „Au fost eliberate 220 de adeverințe pentru prioritate la materiale, iar prin I.C.S. Mixtă (n.r: Întreprinderea Comercială de Stat Mixtă) s-au vândut populației 50 de mii de cărămizi, 60 de mii de bucăți de țigle, 200 de tone de ciment, o mie de metri pătrați de parchet, 5 tone de fier beton și 150 de tone de ghips.

Prin Administrația Asigurărilor de Stat (ADAS), Sucursala Județeană Cluj, s-au acordat proprietarilor de locuințe din Turda, ale căror case au fost avariate, despăgubiri în valoare de peste 2 milioane și jumătate de lei (circa 500 de mii de dolari americani, la cursul din 1975, echivalați cu 2 milioane de USD, din 2010). ADAS a plătit despăgubiri și persoanelor care au avut asigurări facultative și au putut „să clarifice dreptul de proprietate asupra clădirilor”. Astfel s-au întocmit actele pentru despăgubire, în cazul a 862 de construcții și anexe gospodărești din Turda. Pentru sprijinirea celor sinistrați, „prin decizia Comitetului Executiv nr. 380, familiile afectate au fost scutite de contribuția bănească pentru anul curent și restanțe, în sumă totală de 148.929 lei”.

În 11 iulie 1975, Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Turda a  aprobat Decizia nr. 278, prin care s-au repartizat 280 de apartamente în administrarea întreprinderilor din oraș. Acestea s-au repartizat… ”proporțional cu numărul de familii sinistrate, rămase fără adăpost în urma inundațiilor din 2-4 iulie a.c. ai căror aparținători sunt încadrați în muncă la respectivele unități cu obligația ca aceste unități să pună la dispoziția sinistraților indicați de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Turda, locuințe corespunzătoare”. Conform Deciziei nr. 278 din 11 iulie 1975, a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Turda, s-au repartizat apartamente întreprinderilor Electroceramica, Sticla, Uzinele Chimice, Întreprinderii de Gospodărire Comunală și Locativă, 9 Mai (Silica, ulterior Casirom, azi demolată), Întreprinderea de Transporturi Auto (I.T.A), Fabrica de Ciment, Cooperativa Deservirea, Complex C.F.R., Trustului de Construcții Cluj, Șantier nr. 2 Construcții, Turdeana, Șantier 2 Construcții Câmpia Turzii, Comerț, Consiliul Popular, Autobaza Turda. S-au pus astfel la dispoziția sinistraților 245 de apartamente, în blocurile: B5, P8, C15, F9 și C16 sc. A, din microraionul III al cartierului Oprișani.

Viitura a rupt garduri, a intrat în școli și în grădinițe. Sobele pluteau prin sălile de clasă. Un wc a luat-o la vale. După retragerea apelor au început să curgă procesele verbale

Potrivit  proceselor verbale întocmite de instituțiile de învățământ din Turda, pentru înlăturarea stricăciunilor provocate de inundația care a lovit orașul la începutul lunii iulie a anului 1975 s-au cheltuit peste 620 de mii de lei, ceea ce, la cursul din 1975 echivala cu aproximativ 125 de mii de dolari americani, sumă care mai aproape de zilele noastre, în 2010, înseamnă circa 500 de mii de USD. (conform surselor citate anterior). Cele mai mari pagube, a căror valoare s-a ridicat la peste 251 de mii de lei s-au produs la localul din strada Armata Roșie nr. 31 (fostul sediu al Școlii de Horticultură) ce aparținea la acea vreme de Liceul Agricol Turda. De asemenea, apa a intrat și în localul de pe strada Bihorului nr. 4 al Grupului Școlar de Materiale de Construcții.

Apele revărsate ale Arieșului, dar și cele ale pâraielor care traversează Turda, au produs pagube la școlile generale nr. 1 (azi Teodor Murășanu), nr. 6 (Avram Iancu), nr. 8 (Ioan Opriș) și la grădinițele nr. 4 (Sticla), nr. 6 (Negru Vodă) și nr. 18 (strada Aviatorilor nr. 16).

La Școala generală nr. 8 apa Arieșului a produs pagube la sala de sport și la atelierele pentru practică, iar după șase zile de la retragerea apelor s-a constata că trebuia înlocuit și parchetul din sălile aflate la parterul școlii din Microraionul II al cartierului Oprișani. (comunicare înaintată Consiliului Popular Turda de către directorul școlii, prof. A. Barna)

Procesul verbal întocmit de comisia de constatare și evaluare a pagubelor provocate de inundație la Școala generală nr. 6, din Microraionul I Oprișani, alcătuită din directorul instituției, prof. Ioan Bembea, respectiv din profesorii Rodica Chiorean, Valentin Vișinescu, Mihail Chiorean și Ioan Groza, conține o relatare despre debutul inundației în cartierul Oprișani: „În ziua de 3 iulie 1975 la orele 6 apa care a cuprins întregul microraion I a pătruns în școală, cuprinzând întregul parter al clădirii vechi, al celei noi, a atelierului școlar și a magaziei din curtea școlii”. Dintre pagubele produse de ape, comisia a enumerat afectarea parchetului, pe o suprafață de 200 de metri pătrați,  stricăciuni la pardoselile din beton, la gardul ce împrejmuia școala, la ziduri, la curte, la instalația de încălzire și distrugerea de material didactic (hărți, planșe, jucării de la grădiniță, materiale de birou).

Comisia a menționat că au fost salvate arhiva școlii, respectiv registrele matricole, cataloagele și cărțile de muncă, precum și obiecte de mobilier din sălile situate la parterul școlii, catedre, dulapuri, scaune, birouri, care „au fost duse la etajul I sau ridicate pe bănci, deasupra nivelului apei”.

La localul din centrul Turzii al Școlii generale nr. 1 apele revărsate ale Văii Racilor au rupt zidul de protecție pe o lungime de 25 de metri și au distrus gardul școlii pe o lungime de 100 de metri.  La cel de-al doilea local al școlii, situat în strada Dacia nr.2, apele pârâului au dus la vale WC-ul și gardul, pe o lungime de 200 de metri. De asemenea, apele pârâului dezlănțuit au pătruns în atelierul de lăcătușărie, pe care l-au ”inundat complet” după cum se menționează în procesul verbal de constatare a pagubelor,  întocmit de comisia constituită în acest scop la Școala generală nr. 1, alcătuită din directorul instituției, prof. D. Dărăban, împreună cu directorul adjunct, prof. B. Șimonfi și cu maistrul instructor S. Mureșan. „Prin inundarea completă a atelierului de lăcătușerie rezultă o pagubă din scule mărunte luate de ape, degradarea și scoaterea din uz a unor unelte, utilaje și aparate electrice” se mai precizează în documentul citat.

La grădinițele nr. 4 (Sticla), nr. 6 (strada Negru Vodă) și nr. 18 (strada Aviatorilor nr. 16), apele Arieșului au produs pagube a căror valoare s-a cifrat la câteva zeci de mii de lei. La grădinița de pe strada Negru Vodă apa a pătruns în beci și s-a înfiltrat în terasamentul de sub clădire. Din această cauză s-a deplasat padimentul din cele două săli de clasă și din baia grădiniței, iar sobele de teracotă pluteau în apă, după cum rezultă din raportul întocmit de directorul grădiniței. La Grădinița nr. 18, din Oprișani, Microraion II, apa a inundat magazia cu alimente. Pagubele produse s-au ridicat la 1.433 de lei și 85 de bani, s-a precizat în procesul verbal întocmit de comisia alcătuită din directorul instituției, Daniela Deac, contabil șef Maria Micu, administrator Maria Grama și magazioner Ana Farfara.

La Grădinița cu orar prelungit nr. 4 „Sticla – Turda” directoarea Eugenia Bustan și educatoarea Ileana Bordea au consemnat în procesul-verbal din 9 iulie că: „în urma calamităților care s-au abătut asupra municipiului nostru Grădinița Sticla a fost grav afectată de inundații fiind distruse multe obiecte de inventar. În inventar este menționată și arhiva până în anul 1972/1973, inclusiv statele de plată”.

Preîntâmpinarea apariției epidemiilor: Dezinsecție, deratizare, vaccinare

Prin Decizia nr. 277 din 11 iulie, Comitetul Executiv al Consiliului Popular Turda a dispus aplicarea de măsuri pentru ocrotirea sănătății populației: dezinsecția și deratizarea tuturor școlilor și internatelor unde au fost cazați sinistrații, a caselor și a întreprinderilor afectate de inundații; vaccinarea antitifoidică a întregii populații din zonele afectate de inundații; depistarea și internarea în Spitalul Unificat Turda a persoanelor suspecte de dizenterie și cu enterocolite; curățarea străzilor, parcurilor, spațiilor verzi și a canalelor de reziduurile și mâlul adus de ape; analiza calității apei potabile; asigurarea serviciului de noapte în spital și la policlinică, la toate specialitățile medicale, inclusiv la stomatologie.

Pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial, coșurile de la Cimentul nu și-au mai vărsat praful peste Turda                                     

Viitura a provocat întreruperea activității întreprinderilor de pe strada Armata Roșie, ceea ce putea determina „nerealizarea planului de producție, a planului de desfacere, respectiv a nerealizării la termenele stabilite prin contractele economice de livrare, a planului de transport”. Astfel, în procesul-verbal întocmit în 15 iulie se arată că la Întreprinderea de Materiale de Construcții (IMC) Turda, cu sediul pe str. Armata Roșie nr. 29 activitatea s-a întrerupt complet din 3 până în 6 iulie, iar din 7 până în 12 iulie fabrica a lucrat la capacitate redusă. Fabrica de Materiale Izolatoare și Finisaj (devenită ulterior secție a IMC), nu s-a lucrat din 3 până în 6 iulie, iar din 7 în 11 iulie, capacitățile de producție s-au pus în funcțiune parțial. „În urma ploilor abundente căzute în perioada 1-3 iulie 1975, râul Arieș a inundat și Întreprinderea Chimică Turda. ”Ca atare întreprinderea a fost oprită în perioada 2 iulie, ora 22 până la 8 iulie 1975, funcționând la parametrii planificați abia din 12 iulie a.c” a precizat comisia de constatare a cazului de forță majoră, formată din ing. Florea Gheorghe, director, ing. șef Gyorgy Victor și director adjunct Ioan Popa, în procesul-verbal din 4 iulie.

Pierderi materiale considerabile s-au raportat și la Fabrica de Ipsos, Polimeri, Ceramică din cadrul Combinatului pentru Lianți și Materiale Refractare Turda, la Cantonul Pastoral, la Centrul de Protecția Plantelor Turda al Întreprinderii de îmbunătățirea și Exploatarea Pajiștilor Cluj cu sediul în strada Armata Roșie nr. 21-23, la și la Electroceramica. Inundația a mai provocat pagube la Poșta din Turda și la Stația Utilaj Transport Câmpia Turzii a Trustului Construcții Industriale Cluj.

„Conform datelor consemnate până în prezent pe baza…(informațiilor) din evidența contabilă” pentru repunerea în funcțiune a Fabricii de Ciment din cadrul Combinatului pentru Lianți și Materiale Refractare Turda  s-a cheltuit, până la 9 septembrie 1975, suma de 6.842.246, 84 lei (aproximativ 1,37 milioane USD, la cursul leu-dolar din 1975).

La Unirea, livrarea mărfurilor pentru export, întârziată cu 20 de zile  

„Ca efect al inundării unei părți a municipiului Turda la data de 3 iulie 1975, căile de comunicații

rutieră și feroviară cu alte localități a fost temporar impracticabile”, ceea ce a afectat aprovizionarea atelierelor Cooperativei „Unirea” Turda cu materii prime, materiale și accesorii, astfel nu s-a putu executa cantitatea de mărfuri ce trebuia livrată la 20 iulie. În procesul-verbal de constatare a cazului de forță majoră, întocmit în 5 august, comisia formată din Ioan Olariu, președintele cooperativei, Mircea Rotaru, vicepreședinte, Maria Sălăgean, contabil șef, Ioan Nicoară, șef birou tehnic producție, Nagy Gheza, șef birou aprovizionare-desfacere, Carolina Godea, șef secție nr. 19, croitorie serie și Ioan Zaiu, șef secție nr. 4, croitorie serie, a precizat că producția pentru export a fost întârziată cu 20 de zile, deoarece, din cauza inundației, 40 de muncitori din secțiile unde se fabricau produse pentru export au lipsit de la lucru între 15 și 20 de zile.

Ceferiștii, în prima linie a luptei pentru refacerea Turzii după inundație

Pentru eliminarea stricăciunilor provocate de apele revărsate ale râului Arieș s-au cheltuit 15 milioane de lei (circa 3 milioane de dolari americani 1975). Pe lângă lucrările finanțate astfel, o parte s-au realizat prin muncă patriotică. În adresa nr. 12.737 din 15 august 1975 se adresau mulțumiri reprezentanților Complexului C.F.R. Turda: „ În această perioadă de grea încercare, întreprinderea dumneavoastră prin mijloacele materiale puse la dispoziție, a dat și continuă să dea (o) contribuție importantă la refacerea edilitar-gospodărească a municipiului nostru, ajutându-ne în acțiunile de salvare a vieții și bunurilor cetățenilor, de curățire a aluviunilor aduse de ape, de refacerea distrugerilor, a căilor de comunicație, a podurilor etc. fapt pentru care mulțumim conducerii de partid, sindicale, de U.T.C. și administrative a unității dvs. Menționăm în mod special ajutorul acordat de echipele dvs. de muncitori, cărora, pentru dăruirea cu care au muncit și muncesc și în prezent la aceste acțiuni, vă rugăm să le transmiteți mulțumirile adresate de noi și în numele întregii populații a municipiului Turda, cu convingerea că și pe viitor vom primi același sprijin neprecupețit.”

Până la sfârșitul anului orașul avea să își revină, oamenii reluându-și viața de zi cu zi, iar datorită efortului turdenilor autoritățile politice ale timpului au raportat „depășirea principalilor indicatori ai planului, pe 8 luni” performanță posibilă datorită „susținutei munci politice de masă” desfășurată de Frontul Unității Socialiste.

Surse arhivă:

Primăria Municipiului Turda, fond Consiliul Popular al Orașului Turda, Comitet Executiv.

Bibliografie:

Bălan, Emanuel, Scurt istoric al inundaţiilor în spaţiul românesc în secolele XIII-XXI,

Mihai, Florin-Răzvan, Ceauşescu, Despre inundaţiile din ’75: „Unii plângeau, alţii râdeau şi alţii furau“, 12 iunie 2013

Ordin comun  4/24555, din 5-6 august 2003 privind cursul leu/dolar SUA în perioada 1945-1989, emis de Banca Națională a României și Institutul Național de Statistică